Mielita transversa

Mielita transversa se prezinta ca o reactie inflamatorie a maduvei spinarii. Mielita transversa poate fi acuta, subacuta si cronica. Se manifesta fie ca un sindrom medular, fie ca o forma clinica medulara in cadrul unui sindrom de encefalomielita. De cele mai multe ori semnele sunt localizate strict la nivelul maduvei. Mielita transversa poate face parte din tabloul unor boli ca scleroza multipla, boala Devic, lupus eritematos sistemic , sarcoidoza , boli vasculare de colagen, sindromul Sjogren si boala Behcet.

Cauze
Mielita transversa este asociata cu infectii in antecedente sau cu vaccinarea recenta. In marea majoritate a cazurilor, agentul infectios este virotic. Boala poate urma unei infectii virale cu virusul gripal, virusul Epstein-Barr sau virusul citomegalic, sau poate fi rezultatul unei afectiuni eruptive ca rujeola, varicela, rubeola, oreionul. Poate sa apara in timpul tratamentului antirabic, in urma unei infectii microbiene (Mycoplasma) sau dupa o infectie luetica. Mielita transversa debuteaza pe masura ce pacientul pare sa se vindece dupa o infectie, dar agentii infectiosi nu au putut fi identificati in sistemul nervos al persoanelor infectate. Din acest fapt rezulta ca boala este o afectiune autoimuna declansata de infectie.

Manifestari clinice
Forma acuta se manifesta prin semne generale infectioase, cu temperatura crescuta, durere cu caracter focalizat, cervicala sau posterioara si semne meningiene. Semnele neurologice se instaleaza in decurs de cateva zile, rezultand un sindrom de sectiune transversala medulara. Apar variate combinatii de parestezii, tulburari de sensibilitate, pareza motorie si tulburari sfincteriene. Reflexele osteotendinoase sunt abolite. Escarele apar inca din primele zile si au tendinta la extindere in profunzime si in suprafata, putand rezulta cu timpul necroza si denudarea regiunilor comprimate. Daca evolutia este favorabila, dupa 2-3 saptamani simptomatologia dispare, apar contractii musculare si semnul Babinski, reapar reflexele osteotendinoase care pot deveni exagerate. Paralizia areflexica persistenta indica necroza unor segmente multiple medulare. In formele usoare pot exista doar simptome senzitive moderate. Formele severe evolueaza cu un sindrom de sectionare transversala functionala a maduvei. In forma ascendenta a lui Landry sunt afectate si membrele superioare si apare paralizia muschilor respiratori, iar evolutia este de cele mai multe ori grava, spre exitus.
Formele subacute si cronice au o evolutie lenta, manifestandu-se sub forma unei parapareze spastice cronice, cu tulburari sfincteriene si fara tulburari de sensibilitate. Diagnostic Imaginile prin IRM (imagistica prin rezonanta magnetica) arata o edematiere variabila a maduvei spinarii. Intreruperea barierei hematoencefalice in cazurile acute, asociata cu inflamatia perivenoasa se traduce in imaginile IRM prin intensificarea contrastului. Obligatoriu trebuie realizata o IRM cerebrala pentru a determina daca nu cumva mielita transversa reprezinta un atac initial al sclerozei multiple. Lichidul cefalorahidian in mielita transversa prezinta de cele mai multe ori pleiocitoza cu predominanta mononuclearelor; nivelul proteinelor este usor crescut.

Tratament
Formele usoare se remit de la sine. In cazul formelor moderate si severe se administreaza metilprednisolon intravenos, urmat de administrarea de prednison oral. Metilprednisolonul se administreaza in cantitate de 250 mg dizolvat in 250 ml solutie de glucoza 5% si se administreaza intr-un interval de 1-2 ore i. v. (intravenos) timp de 3 zile. Dupa cele 3 zile se trece la administrarea de prednison oral 1 mg/kg/zi in doza unica dimineata pentru urmatoarele 13 zile. Dupa cele 13 zile, se administreaza pentru o zi prednison in cantitate de 20 mg/zi, apoi pentru urmatoarele 3 zile se administreaza 10 mg/zi prednison.