Metaplazia intestinală

Vorbim despre metaplazie intestinală atunci când apare epiteliu de tip intestinal la nivelul altor mucoase decât în intestin. Metaplazia intestinală este frecventă la nivelul stomacului şi esofagului, dar poate apărea şi în vezicula biliară, căile biliare, uter, vezica urinară, pelvis, ureter şi uretră. [1, 2]

Factori de risc

Metaplazia este considerată un răspuns la o iritaţie cronică a mucoasei. Factorii iritanţi cei mai frecvenţi sunt:

• alcoolul;
• fumatul;
• acidul gastric;
• secreţiile biliare;
• helicobacter pylori.

În boala de reflux gastro-esofagean acidul gastric ajunge în mod repetat în contact cu mucoasa esofagului, acesta produce leziuni ale epiteliului şi inflamaţie; în timp, ca răspuns adaptativ la aceste iritaţii epiteliul devine asemănător cu cel din intestin, cu celule ce secretă mai mult mucus pentru a apăra mucoasa faţă de acid. Această condiţie poartă denumirea de esofag Barrett.

În stomac, infecţia cu Helicobacter pylori produce modificări ale barierei de apărare a mucoasei gastrice, având efectul de a scădea secreţia mucoasă, astfel acidul distruge epiteliul şi apar ulcere. Dacă infecţia nu este eradicată cu tratament corespunzător în timp apare şi metaplazia intestinală. Efect iritant la nivel gastric îl are şi sucul biliar.

Pe lângă prezenţa factorilor menţionaţi contează câţi afectează ţesutul, cât de mult timp este expus la aceştia şi dacă există o predispoziţie genetică (istoric familial de metaplazie intestinală sau de cancer gastric, esofagian). [1, 2, 4, 5]

Semne şi simptome

Metaplazia intestinală în sine nu produce simptome, ceea ce simţim sunt simptomele afecţiunii de bază. În cazul esofagitei se poate resimţi: dificultate la înghiţire sau durere, senzaţie de arsură retrosternală, regurgitări acide; iar în cazul gastritei simptomele pot fi: durere de stomac, greaţă, inapetenţă, balonare. Acestea ne vor atrage atenţia că este necesar un consult la medicul gastroenterolog. [1, 2, 4]

Diagnostic

Metaplazia intestinală se descoperă în urma unei endoscopii digestive superioare şi a unei biopsii. Endoscopia digestivă se poate realiza sub anestezie sau nu şi constă în introducerea unui tub subţire, flexibil, cu o cameră şi o lumină în vârf, în josul gâtului, prin esofag, în stomac şi în duoden. Camera afişează imaginile obţinute din interiorul tubului digestiv superior pe un ecran pentru ca medicul să le examineze. Biopsia constă în recoltarea unei cantităţi mici de ţesut de la nivelul mucoasei şi se realizează în acelaşi timp cu endoscopia; proba va fi trimisă ulterior la anatomo-patolog care o va examina sub microscop. [2, 5]

Tratament

Scopul tratamentului este de a acţiona asupra cauzei ce a dus la apariţia metaplaziei. Astfel se tratează boala de reflux gastro-esofagian, se eradică infecţia cu H. pylori şi se îndepărtează ceilalţi factori iritanţi: fumatul, alcoolul. Obiectivul este de a opri din evoluţie metaplazia spre displazie.

Tratamentul esofagului Barrett include în principal terapie medicamentoasă cu inhibitori de pompă de protoni, cu medicamente ce stimulează motilitatea gastrică şi contracţia sfincterului esofagian inferior; alte opţiuni sunt: chirurgia anti-reflux, esofagectomia şi tratamentul endoscopic.

Eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori se face cu ajutorul unor cure cu antibiotice în diferite combinaţii, alături de inhibitori ai pompei de protoni.

Vindecare completă a zonei afectate de metaplazie intestinală se poate realiza doar prin îndepărtarea ţesutului. [1, 2, 6]

Cât de gravă este metaplazia intestinală

Metaplazia (schimbarea unor celule în alt tip celular) în timp, poate evolua în displazie (dezvoltarea celulară anormală), stadiu considerat a fi pre-canceros, nu este cancer, dar este un pas spre el. Astfel metaplazia intestinală poate evolua în cancer esofagian sau gastric. [3, 4, 6]

Tipuri de metaplazie intestinală la nivel gastric

În funcţie de extinderea la nivelul mucoasei se împarte în:

• focal – metaplazia este limitată la o zonă mică din stomac;
• extensiv – metaplazia se găseşte la mai mult de o zonă din stomac.

În funcţie de gradul de transformare celulară există 2 tipuri de metaplazie:

• completă - mucoasa gastrică este complet transformată în mucoasă intestinală, atât histologic, cât şi funcţional;
• incompletă - epiteliul prezintă un aspect histologic similar cu al colonului şi prezintă frecvent displazie. [2, 3, 6]

Prevenţia unei metaplazii intestinale

Există unele măsuri ce pot fi luate pentru a nu se ajunge la metaplazie:

• luarea în serios a simptomelor - dacă apar simptome specifice BRGE sau a unei gastrite cel mai bine este un control la medicul gastroenterolog;
• respectarea tratamentului indicat de către medic;
• realizarea unor controale periodice;
• renunţarea la fumat;
• reducerea consumului de alcool;
• dieta – reducerea consumului de sare şi de grăsimi saturate, creşterea consumului de fructe şi legume. [2, 4, 5]