Menopauza

Menopauza este o perioadă fiziologică în viața unei femei, caracterizată de întreruperea definitivă a ciclurilor menstruale cauzată de scăderea activității ovarelor. De obicei, ovarele femeii încetează să mai elibereze ovule în jurul vârstei de 45-55 de ani, însă există factori care pot inflența vârsta de instalare a menopauzei, precum: fumatul, malnutriția, locuirea în zone cu altitudine mare, intervențiile chirurgicale, chimioterapia, radioterapia, medicația.

Deși nu este o boală, simptomele și patologia asociată menopauzei conduc de cele mai multe ori femeia la medic.

Clasificare

După momentul apariției, menopauza poate fi clasificată în:


După modalitatea de apariție, menopauza poate fi:

  • naturală
  • indusă: medicamentos / chirurgical


Etapele menopauzei

În evoluția menopauzei se descriu 3 etape importante:

  • Perimenopauza - durează în jur de 4-5 ani (câțiva ani înainte și un an după ultima menstruație) - în care predomină simptomele determinate de modificările hormonale: tulburări ale ciclului menstrual, care pot varia de la amenoree, neregularități, la menstruații abundente de durată prelungită, dureroase; tulburări vasomotorii precum transpirații nocturne, bufeuri de căldură; tulburări cardio-vasculare ce cuprind variații ale tensiunii arteriale, palpitații; cefalee, dureri la nivelul sânilor, astenie, depresie, insomnie/somnolență.
  • Menopauza - absența totală a menstruațiilor, simptomele se ameliorează și dispar, devin evidente modificările apărute în urma scăderii hormonilor sexuali estrogeni: uscăciunea tegumentară, vulvo-vaginală însoțită de prurit, atrofie vulvo-vaginală; infecții urinare frecvente; scăderea apetitului sexual.
  • Postmenopauza - dominată de tulburări metabolice datorate deficitului de hormoni estrogeni: ateroscleroză, osteoporoză, risc crescut de diabet zaharat.


Fiziopatologie

Mecanismul patogenic principal care stă la baza apariției menopauzei este pierderea rezervei de foliculi primordiali din ovar prin moarte programată genetic. Rezultatul este dispariția ovulației cu instalarea ciclurilor anovulatorii. Nivelul hormonilor estrogeni variază foarte mult, de la valori foarte ridicate la valori extrem de scăzute; progesteronul scade odată cu instalarea cilcurilor anovulatorii iar FSH-ul crește.

Semne și simptome

Precoce

  • Vasomotorii - roșeața feței, a gâtului, transpirații nocturne, bufeuri de caldură a căror durată poate varia între 30 de secunde și 5 minute, urmate de frisoane
  • Endocrine – cicluri menstruale neregulate, absente sau cu o durată prelungită, abundente
  • Genito-urinare – uscăciune vaginală cauzată de reducerea secreției de mucus cervical, prurit, atrofie vulvo-vaginală, infecții urinare frecvente
  • Neuro-psihiatrice – depresie, irascibilitate, insomnie, scăderea capacității de concentrare
  • Virilism pilar și uscăciunea pielii cu favorizarea procesului de îmbătrânire

Tardive

  • Creștere în greutate cu depunere de țesut adipos în special la nivelul organelor
  • Cardio-vasculare – palpitații, variații ale valorilor tensionale, ateroscleroza datorată creșterii valorilor LDL-colesterolului cu risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral
  • Osoase – osteoporoză prin reducerea masei osoase datorată pierderii de Calciu prin urină și reducerea absorbției la nivel intestinal


Diagnostic

Diagnosticul pozitiv se bazează în principal pe absența menstruației în ultimele 12 luni, este sugerat pe baza semnelor clinice, simptomelor, vârstei și confirmat prin valori crescute ale FSH-ului și scăzute ale Estrogenilor.

Diagnosticul diferențial se face cu alte cauze de amenoree secundară: cancer, tireotoxicoze, hipotiroidism, feocromocitom.

Examinări clinice și paraclinice

Examenul uro-genital poate susține diagnosticul prin prezența atrofiei vulvo-vaginale, reducerea cantității de mucus cervical cu apariția uscăciunii vaginale, scăderea până la dispariție a foliculilor ovarieni.
Dozările hormonale relevă valori ridicate ale FSH-ului, androgenilor și valori scăzute de estrogeni.
Screening pt osteoporoză la femeile peste 65 ani, cu risc crescut de fracturi și cu antecedente patologice de boli gastro-intestinale (Boala Crohn, Sindrom de malabsorbție, rezecție gastrică), tratament cu corticosteroizi de lungă durată. (2)

Tratament

Având în vedere faptul că menopauza nu este o boală, ci o etapă fiziologică în viața unei femei, tratamentul se instituie doar în vederea ameliorării simptomelor sau patologiei asociate.

Tatamentul cu substituție hormonală este considerat cel mai eficient în ameliorarea simptomatologiei. Sunt utilizate estrogenul, progesteronul sau preparatele combinate. Estrogenul cu administrare per oral, transdermal sau vaginal se utilizează singur la femeile care au suferit o histerectomie. Femeilor cu uter intact le este recomandată asocierea estrogenului cu progesteron, pentru scăderea riscului de cancer endometrial. (3)

Tratamentul non-hormonal se bazează pe medicina alternativă. Unele studii au arătat că alimentele bogate în fitoestrogeni pot ameliora simptomele induse de menopauză. Izoflavonele, un tip de fitoestrogeni ce se gasește în alimentele din soia și trifoi roșu, ajută la ameliorarea bufeurilor, uscăciunii vaginale. (4)

Calciul si Vitamnina D sunt recomandate datorită ricului crescut de osteoporoză.

Recomandări

Un stil de viață sănătos, o dietă bogată în soia, alimente ce conțin calciu, aizi grași esențiali, vitamina C și săracă in lipide, cofeină, alcool, alimente condimentate pot ameliora simptomatologia indusă de menopauză și preveni bolile asociate. De asemenea, sunt recomandate exercițiile fizice regulate, pentru a preveni depresia, osteoporoza, complicațiile cardiovasculare și creșterea greutății corporale.


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Menopauza si tulburarile psihice
  • Ce este premenopauza - perimenopauza?
  • Sexul la vârsta menopauzei
  •