Manifestari cardiovasculare in spondilita ankilopoetica (SA)

Spondilita anchilozanta (SA) este o boala inflamatorie de cauza necunoscuta, care afecteaza in primul rand scheletul axial; articulatiile periferice si structurile extraarticulare pot fi de asemenea afectate.

Spondilita anchilozanta debuteaza frecvent in a doua sau a treia decada de viata; prevalenta este de aproximativ trei ori mai mare la barbati decat la femei. Este considerata prototipul spondilartropatiilor. Denumirile mai vechi ale spondilitei anchilozante sunt boala Marie - Strümpell sau boala Bechterew.

Exista o stransa corelatie intre spondilita ankilopoetica si antigenul de histocompatibilitate HLA B27, raspandirea bolii in lume urmand cu aproximatie prevalenta acestui antigen in populatie.

Simptomele bolii sunt frecvent observate tarziu in adolescenta sau la adultul tanar; debutul dupa 40 ani este neobisnuit. Simptomul initial este durerea surda cu debut insidios, simtita profund in regiunea lombara inferioara sau gluteala, insotita de redoare matinala cu durata de cateva ore, care se amelioreaza cu miscarea si revine dupa perioade de inactivitate. La cateva luni dupa debut durerea devine persistenta si bilaterala. Sunt frecvente exacerbarile nocturne ale durerii, obligand pacientul sa se ridice din pat si sa efectueze miscari.

Manifestarile cardiovasculare in spondilita ankilopoetica

Incidenta suferintei cardiace este mai mare la bolnavii cu forme severe de boala. Frecventa bolii cardiace este paralela cu durata bolii de baza; cu cat spondilita este mai veche creste si incidenta leziunilor cardiace.
Din punct de vedere clinic manifestarile sunt extrem de variate, putand fi complet asimptomatice sau mergand pana la insuficienta aortica severa acuta sau cronica.

Leziunile valvei aortice se caraterizeaza prin dilatatia inelului valvular, dilatatia sinusurilor Valsalva si ingrosari fibroase cicatriciale. La nivelul radacinii aortei pot fi gasite: degenerare focala a fibrelor elastice si musculare din medie si inflamatie focala a tuturor tunicilor aortei.

Insuficienta aortica apare datorita deformarii si scurtarii cuspelor prin fibroza si a dilatatiei radacinii aortei odata cu inelul valvular.
Afectarea miocardica este nespecifica, putand conduce la dilatatie cardiaca sau hipertrofie parietala, fara cauza valvulara la un numar mare de bolnavi.
Datorita extinderii la septul interventricular a procesului fibrozant pot apare tulburari de conducere  atrioventriculare si intraventriculare.
Afectarea pericardica este rara in spondilita ankilopoetica, pericardita fiind apanajul formelor acute de boala. Pot apare pericardite cronice neexudative cu fibroza.

Tratament

Boala de fond se trateaza cu antiinflamatoare nesteroidiene (indometacin sau fenilbutazona), tratamentul kinetoterapeutic fiind esential.
Valvulpatia aortica poate necesita protezare. Tulburarile de conducere beneficiaza de pace-maker implantabil. Daca se instaleaza insuficienta cardiaca, aceasta se trateaza dupa tratamentul conventional.