Malnutritia

Malnutritia este o tulburare a starii de nutritie specifica perioadei de sugar si copil mic, datorata insuficientei aportului nutritiv. Se caracterizeaza printr-o greutate mica in raport cu varsta, la care se asociaza carente vitaminice si minerale, anemia nutritionala si rahitismul carential.

Malnutritia este in prezent cel mai important factor de risc de morbiditate si mortalitate la copii la nivel mondial. In plus, o buna parte din starile de malnutritie se instaleaza in primele 6 luni de viata, perioada de maxima dezvoltare a sistemului nervos central.

Malnutritia afecteaza toate organele corpului, opreste cresterea si dezvoltarea copilului si deterioreaza functiile imunologice ale organismului, care devin similare celor observate la copiii infectati cu virusul HIV. Aceste modificari ale reactiilor imune determina o predispozitie a copiilor la infectiile cronice sau acute. Diareea, care survine in mod obisnuit la copiii malnutriti, cauzeaza anorexie, scaderea absorbtiei nutrientilor, cresterea necesitatilor metabolice si pierderea directa a nutrientilor.

Copiii pot avea si carente de micronutrienti, care au un efect negativ asupra cresterii si dezvoltarii. Se estimeaza ca doua milioane de persoane din intreaga lume prezinta carente de iod, fier, zinc si vitamina A.

Copiii care sufera de malnutritie cronica prezinta modificari de comportament:

• iritabilitate
• apatie si diminuarea relationarii sociale
• anxietate si tulburari ale atentiei.

Gradul de retard si de deficiente depinde de severitatea si de durata insuficientei aportului alimentar, precum si de varsta la care apare malnutritia. In general, aportul alimentar insuficient la varste mai mici are un prognostic mai putin favorabil.

Frecventa

In prezent, mai mult de jumatate din copiii din Asia de Sud sufera de malnutritie protein-calorica, ceea ce reprezinta o prevalenta de 6,5 ori mai mare decat in emisfera vestica. In Africa subsahariana, aproximativ 30% din copii sufera de malnutritie protein-calorica.

In tarile subdezvoltate, mai mult de 50% din cele 10 milioane de decese inregistrate anual sunt provocate direct sau indirect de malnutritia la copiii mai mici de 5 ani.

Forme clinice

Exista doua forme de malnutritie:

• malnutritia protein-calorica (MPC)
• malnutritia proteica (MP).

In malnutritia protein-calorica procesele metabolice sunt determinate de carenta severa de calorii si proteine. Astfel, procesele de crestere si dezvoltare sunt diminuate, apoi inceteaza; cresterea scheletica continua, in timp ce masa musculara si tesutul adipos se reduc. Apararea antiinfectioasa este alterata, facand ca unele infectii obisnuite in aceasta perioada sa fie mai severe si sa dureze mai mult timp (rinofaringita, diareea acuta, etc.). La nivelul tubului digestiv, se observa atrofia mucoasei gastrice si mai ales afectarea grava a intestinului subtire.

Datorita acestor modificari, apar tulburari secundare de digestie si de absorbtie si se instaleaza diareea, care accentueaza deficitul de calorii. In stadiile avansate de malnutritie protein-calorica, asimilarea unei diete cu continut caloric si proteic crescut devine imposibila.

Malnutritia proteica se intalneste la copiii alimentati natural pana la 6-8 luni, cand se incepe diversificarea printr-o dieta cu aport caloric normal, dar deficienta in proteine.

Cauze

Aportul alimentar insuficient este cea mai comuna cauza a malnutritiei, in special in tarile subdezvoltate si poate avea urmatoarele cauze:

• hipogalactia materna (scaderea secretiei lactate)
• diversificarea tardiva a alimentatiei
• dilutiile necorespunzatoare de lapte
• dificultati de alimentatie (anomalii ale cavitatii bucale, regurgitatii cronice, varsaturi cronice).

Alte cauze sunt si infectiile repetate sau trenante: bronhopneumonii, infectii urinare cronice, diarei, sifilis, tuberculoza.

In tarile dezvoltate insa, bolile cronice joaca un rol important in etiologia malnutritiei.

Bolile cronice asociate in general cu deficientele nutritionale sunt:

• fibroza cistica
• insuficienta renala cronica
• tumori maligne
• cardiopatii congenitale
• boli neuromusculare
• boala inflamatorie intestinala (BII)

Factorii de risc pentru aparitia carentelor nutritive:

• greutatea mica la nastere (prematuritatea)
• expunerea in-vitro la toxine (alcool, etc.)
• conditii sociale nefavorabile

Prevenire si tratament

Cea mai sigura si eficienta masura de prevenire a malnutritiei consta in alimentatia naturala in primele 6 luni de viata (laptele matern este cel mai complet si echilibrat aliment, avand si calitati imunologice, datorita anticorpilor).

O atentie deosebita trebuie acordata copiilor alimentati artificial, privind tipul de lapte adecvat varstei si greutatii, dilutia si zahararea. De asemenea, se impun respectarea calendarului imunizarilor si tratarea corecta a infectiilor.

Tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie protein-calorica se face in functie de bilantul nutritional individual, majoritatea cazurilor vindecandu-se prin corectarea dietei si suplimentarea ratiei calorice.

Tratamentul formelor severe de malnutritie protein-calorica cuprinde 3 etape:

• In prima faza se incepe cu echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica si cu tratamentul infectiilor.
• A doua etapa (sau faza de reparare) este dominata de terapia dietetica.
• Convalescenta, a treia etapa, vizeaza restabilirea compozitiei corporale printr-un aport proteic si energic optim.

Scopul este acela de a determina accelerarea procesului de crestere dupa primele 2-3 saptamani de la inceperea dietei. Criteriile de recuperare constau in cresterea greutatii si taliei in functie de varsta.