Malformațiile congenitale ale urechii externe

Malformațiile congenitale ale urechii externe (pavilionului) pot fi împarțite in:

• agenezii și distrucții parțiale ale pavilionului
• agenezii și distrucții totale ale pavilionului
• anomalii de formă
• anomalii de poziție
• anomalii de număr

Intrucât dezvoltarea definitivă a urechii externe este în jurul vârstei de 7 ani, intervențiile chirurgicale de corectare se realizează după această vârstă. Când se asociază malformații de ureche medie sau internă, timpul funcțional se va rezolva cât mai repede posibil (în jurul vârstei de 3-4 ani).

Urechea în ansă (urechea decolată)

• reprezintă îndepărtarea exagerată a pavilionului de peretele osos astfel încât pavilionul pare inserat perpendicular.
• adesea este bilaterală;
• este o patologie mai frecventă la la băieți;

Tratamentul acestei malformații este chirurgical și constă în corectarea estetică a pavilionului.

Macrotia

• reprezintă mărirea de volum a pavilionului și insoțește frecvent urechea în ansă.
• pavilionul poate fi mărit în toate diametrele sale sau doar în porțiunea sa superioară.
• este frecvent bilaterală.
• urechea are în general reliefele mai șterse iar extremitatea sa superioară poate fi înclinată antero-inferior.

microtia

• reprezintă existența unui pavilion mic, atrofiat, ca un mugure cartilaginos acoperit de tegument.
• se asociază frecvent cu imperforația și atrezia de conduct auditiv extern.

Tratamentul chirurgical este delicat, dificil și se realizează prin intervenții succesive în timp.

Poliotia

• reprezintă prezența unor pavilioane multiple, de forma unor mici muguri cartilaginoși subcutanati.
• se localizează frecvent în regiunea pretragiană.

Tratamentul chirurgical constă în ablația acestor cartilagii rudimentare.

Lobul bifid

Tratamentul este chirurgical și constă în sutura celor două fragmente după avivarea plăgii.

HIipertrofia lobului

Ectopia auriculară

• reprezintă rezultatul incompletei migrări a pavilionului în sus și spre posterior și constă în inserția joasă și anterioară a acestuia (uneori la nivelul obrazului).
• este asociată de obicei cu alte anomalii, ca aplazia stâncii sau hipoplazia mandibulei.

Coloboma auris (fistula congenitală)

• sunt rezultatul lipsei de coalescență a corniculilor Hiss.
• au sediul superior de tragus, înaintea helixului, foarte rar retroauricular.
• au traiect strâmt și sinuos, cu lungime de aprox 3-5mm și orientare spre posterior si inferior.
• evoluția lor depinde de absența/prezența suprainfecției, putând rămâne asimptomatice sau necesitând tratament chirurgical care constă în extirparea traiectului fistulos. Cauterizarea prin agenți chimici sau diatermocoagularea nu se recomandă, deoarece nu distruge în totalitate traiectul fistulos și determină formarea de chisturi.