Lombalgia acută

Lombalgia acută, caracterizată printr-un debut brusc al durerii lombare, reprezintă o problemă de sănătate globală. Conform unui raport din 2012, prevalența la nivel mondial a durerii de spate era de aproximativ 9,4%. Cu toate acestea, conform unui studiu, de-a lungul vieții unei persoane, probabilitatea de a experimenta durerea de spate poate ajunge la și la valori de 85%.

Lombalgia acută este definită ca un episod de durere de spate care durează mai puțin de șase săptămâni. Deși adesea se autolimitează, continuă să contribuie semnificativ la invaliditate și impune o povară economică imensă sistemelor de sănătate din întreaga lume. (1, 2)

Prin urmare, înțelegerea lombalgiei acute în complexitatea sa necesită o perspectivă a ansamblului de caracteristici ale simptomului, luând în considerare atât implicațiile individuale, cât și cele sociale ale sale. La nivel personal, lombalgia acută poate afecta semnificativ calitatea vieții, poate limita mobilitatea și poate induce un stres psihologic marcat, iar la nivel social, aceasta duce la incapacitatea efectuării sarcinilor zilnice, productivitate redusă și necesitatea apelării la sistemul medical, toate contribuind la povara economică asociată acesteia. (3)

Semne și simptome

Simptomul principal al lombalgiei acute este durerea localizată la nivelul spatelui în zona inferioară. Această durere poate varia semnificativ în intensitate și calitate, de la o durere ușoară la o senzație ascuțită, de înțepare. Este adesea exacerbata de activitatea fizică și poate se poate ameliora cu odihnă. Unele persoane pot raporta de asemenea rigiditate musculară asociată, spasme sau o gamă restrânsă de mișcare în spate. (4)

De remarcat este faptul că, deși lombalgia acută se prezintă de obicei ca durere lombară localizată, în unele cazuri, poate radia și către alte zone. Această durere, adesea numită sciatică, se extinde în mod tipic de la spatele inferior către fese, coapsă sau chiar până la picior. Aceasta este de obicei indicativă pentru iritarea sau compresia rădăcinii nervului, cum ar fi cea cauzată de un disc herniat.

Mai mult, anumite simptome necesită atenție medicală imediată. Acestea includ deficite neurologice severe sau progresive, disfuncții ale intestinelor sau vezicii urinare, pierdere în greutate fără o explicație aparentă sau simptome sugestive pentru o boală sistemică. Acestea pot fi indicatii ale unor afecțiuni subiacente grave, cum ar fi tumorile maligne, infecția sau sindromul de cauda equina și necesită investigație urgentă. (5)

Patogeneză

Patogeneza lombalgiei acute este complexă și încă nu este înțeleasă pe deplin. Convențional, aceasta a fost legată predominant de cauze mecanice, cum ar fi întinderile musculare sau ale ligamentelor, degenerarea discului spinal sau schimbările în aliniamentul vertebral. (6)

Discurile spinale, situate între vertebre, oferă amortizare și flexibilitate coloanei vertebrale. Cu toate acestea, odată cu vârsta sau în urma unei leziuni, aceste discuri se pot degenera, își pot pierde capacitatea de amortizare și pot provoca durere. Mai mult, vertebrele în sine pot dezvolta fisuri sau fracturi mici, ducând la afecțiuni dureroase precum spondiloliza.

De-a lungul anilor, înțelegerea patofiziologiei lombalgiei acute a evoluat, recunoscând și rolul factorilor non-mecanici. În special, cercetătorii au găsit dovezi care susțin implicarea proceselor inflamatorii în generarea durerii. Inflamația în și în jurul structurilor spinale, declanșată de factori cum ar fi degenerarea discului sau traumele, poate stimula terminațiile nervoase libere, provocând durere. (7)

Diagnostic

Diagnosticul lombalgiei acute se bazează în principal pe istoricul medical și examenul fizic al pacientului. Testele imagistice sunt rezervate adesea cazurilor în care durerea este severă sau persistentă, nu răspunde la tratament sau este asociată cu simptome alarmante ce pot sugera o cauză sistemică a durerii. (8)

Printre testele imagistice utilizate se numără radiografia, tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică nucleară (RMN). Fiecare dintre aceste metode are avantajele și dezavantajele sale, iar selecția lor depinde de istoricul medical și simptomele pacientului, precum și de resursele disponibile. Radiografia este adesea prima linie de investigare, datorită disponibilității și costurilor sale relativ scăzute, dar are sensibilitate și specificitate limitate pentru multe afecțiuni care pot provoca durere lombară. CT-ul oferă o rezoluție mai mare, dar implică o doză mai mare de radiații, iar RMN-ul este considerat metoda de elecție pentru evaluarea detaliată a structurilor spinale, în special a țesutului moale, însă este mai costisitor. (9)

Tratament

Tratamentul lombalgiei acute are ca scop atenuarea durerii, îmbunătățirea funcției și prevenirea episoadelor recurente. Abordarea sa este multidisciplinară, implicând modalități farmacologice și non-farmacologice. (10)

În ceea ce privește terapiile farmacologice, analgezicele precum paracetamolul sau antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) pot fi utilizate pentru gestionarea durerii. În cazul în care durerea este severă sau nu răspunde la aceste medicamente, pot fi considerate opioide sau medicamente adjuvante, precum antidepresivele triciclice.

Terapiile non-farmacologice joacă de asemenea un rol cheie în gestionarea lombalgiei acute. Acestea pot include terapia fizică, exercițiile fizice terapeutice sau educația despre durere și autogestionare. În cazurile în care durerea nu răspunde la alte tratamente, procedurile invazive, cum ar fi intervențiile chirurgicale sau injecțiile epidurale, pot fi luate în considerare. Cu toate acestea, decizia pentru o astfel de intervenție este complexă, iar beneficiile trebuie cântărite cu atenție în raport cu riscurile și complicațiile potențiale. (11)

Prevenire

Prevenirea lombalgiei acute este în mare parte centrată în jurul atenuării factorilor de risc. Măsurile preventive primare includ menținerea unei greutăți în limite normale, activitatea fizică regulată și postura corectă, în special în timpul ridicării și transportării obiectelor grele. Intervențiile la locul de muncă, cum ar fi alegerea unor scaune ergonomice, pot fi benefice pentru persoanele care lucrează timp îndelungat stâng jos. (12)

În plus, renunțarea la fumat și gestionarea factorilor de risc psihosociali, cum ar fi stresul și depresia, pot juca un rol în prevenirea debutului durerii lombare. Merită menționat și faptul că multe dintre aceste strategii servesc și drept componente importante ale tratamentului odată ce durerea lombară s-a dezvoltat, subliniind suprapunerea semnificativă între prevenire și tratament.

Prognostic

Prognosticul lombalgiei acute este în general favorabil, majoritatea persoanelor înregistrând o îmbunătățire semnificativă în decurs de câteva săptămâni de la debutul lombalgiei. Cu toate acestea, recurența este comună, iar un număr crescut de persoane pot continua să dezvolte durere lombară cronică, definită ca episoade de durere persistentă timp de 12 săptămâni sau mai mult. (13)

Mai mulți factori pot influența prognosticul, inclusiv severitatea și durata simptomelor, prezența durerii ce iradiază și caracteristicile individuale, cum ar fi vârsta, factorii psihologici și afecțiunile concomitente. Identificarea acestor factori poate ajuta la adaptarea strategiilor individuale de tratament și poate informa pacienții despre recuperarea lor anticipată.

Concluzie

Lombalgia acută este o afecțiune cu un impact semnificativ asupra pacienților și sistemului medical la nivel global. În ciuda prevalenței sale relativ reduse din punct de vedere statistic, înțelegerea sa patofiziologică rămâne incompletă și tratamentul său reprezintă o provocare pentru clinicieni din cauza multitudinii de cauze subiacente ce o pot determina. Cercetări viitoare sunt necesare pentru a dezvolta terapii mai eficiente și pentru a îmbunătăți prevenirea și gestionarea acestei afecțiuni.