Labirintita

Labirintita reprezinta inflamatia labirintului urechii (sistem de cavitati si canale ce formeaza urechea interna) si determina pierderea echilibrului. Situat in stanca osului temporal, labirintul se afla in legatura cu urechea medie, cu sistemul nervos central si cu meningele.

Labirintita se manifesta prin aparitia vertijelor, insotite de greturi, varsaturi si o stare generala de rau. Vertijul este o senzatie subiectiva de deplasare a obiectelor din jur si a propriei persoane, ce poate fi resimtita ca o instabilitate usoara, mergand in cazurile grave pana la senzatia puternica de rotire.

Labirintita poate afecta una sau ambele urechi. In marea majoritate a cazurilor, episodul acut dureaza intre cateva zile si cateva saptamani. Recuperarea spontana este preponderenta; totusi, recurenta este obisnuita, in special in primii 5 ani dupa primul episod. In cazuri rare, episodul poate dura cateva luni sau chiar ani.

Pierderea functiei vestibulare si/sau auzului ca urmare a labirintitei bacteriene este severa si permanenta.
Labirintita poate surveni la orice varsta, desi o incidenta crescuta se inregistreaza la pacientii de 40 ani.

Clasificare

Labirintita acuta

Este consecutiva unei infectii rinofaringiene. In acest caz, survine brusc un vertij intens ce se amplifica progresiv timp de 30 minute si se poate asocia cu varsaturi, greturi, dar nu si cu semne cohleare (tulburari ale auzului). In aceste conditii, bolnavul este uneori imobilizat la pat. Semnele pot dura cateva zile, dar in general vindecarea survine in urma unui tratament simptomatic, ce presupune utilizarea antihistaminicelor si a sedativelor.

Labirintita supurata

Este consecinta unei otite medii (otita seromucoasa), caracterizata prin prezenta unei efuziuni lichidiene in spatele timpanului, din cauza careia pacientul acuza o senzatie de plenitudine auriculara si o reverberatie anormala a propriei voci. Labirintita supurata  poate antrena distrugerea timpanului sau o mastoidita (inflamatia mastoidei – os situat in spatele urechii).

Labirintita cronica

Se datoreaza uzurii labirintului de catre un colesteatom (tumora benigna in majoritatea cazurilor).

Labirintita virala

Este forma cea mai des intalnita. In 50% din cazuri, ea survine ca urmare a unei infectii virale ce afecteaza nasul si gatul (raceala sau gripa). Alte infectii virale – parotidita epidemica (oreion), rujeola, rubeola sau varicela – pot fi responsabile.
Primul simptom consta de regula in pierderea usoara sau moderata a auzului. Apoi, survine o pierdere brusca a echilibrului. Pe durata episodului acut, care poate dura 30 minute, vertijul cauzeaza frecvent greturi si varsaturi atat de severe, incat repausul complet la pat devine obligatoriu pana la diminuarea simptomelor. Vertijul poate dura cateva zile sau cateva saptamani. In general, reintoarcerea auzului coincide cu vindecarea.

Labirintita bacteriana

Este in majoritatea cazurilor o complicatie a meningitei sau a otitei medii. Ea poate surveni in doua moduri:

• fie prin patrunderea lichidului inflamator in labirint – vorbim in acest caz de labirintita seroasa,
• fie prin invazia directa a bacteriilor in labirint – labirintita purulenta. Aceasta din urma, mai grava, necesita o interventie chirurgicala pentru a opri infectia. Frecvent, labirintita purulenta se datoreaza unei tumori a urechii medii (colesteatom), care permite patrunderea bacteriilor in urechea interna.

Simptomele sunt putin severe in cazul unei labirintite seroase cauzata de otita, deseori reversibile fara consecinte pentru sanatate. In schimb, atunci cand cauza este reprezentata de meningita, ambele urechi sunt afectate; iar pierderea auzului si vertijele sunt severe.

Semne si simptome

• vertij – senzatie eronata a deplasarii obiectelor in jurul propriei persoane, sau invers
• pierderea echilibrului – asociata deseori cu miscarea capului sau a corpului
• greturi si varsaturi
• pierderea auzului – afecteaza urechea bolnava
• acufene – zgomote in urechi (tiut, vajaituri, etc.)
• miscari involuntare ale ochilor (nistagmus)

Urmatoarele semne indica o urgenta medicala:

• convulsii
• lipotimie (lesin)
• varsaturi persistente
• vertije insotite de febra (peste 39ºC)

Cauze si factori de risc

Originea labirintitei nu este pe deplin cunoscuta, dar se cunosc factorii declansatori:

• infectie virala
• infectie bacteriana
• colesteatom
• alergii
• boli autoimune
• consumul excesiv de alcool (abuzul de alcool afecteaza echilibrul)
• intoxicatii medicamentoase (in special cu aminoglicozide si aspirina) – acestea au o actiune toxica asupra urechii interne si pot cauza vertije
• traumatism cranian
• tumora cerebrala
• accident vascular cerebral

Factori de risc

• infectie recenta a cailor respiratorii sau a urechilor (otita medie)
• oboseala si stres
• alergiile
• tabagismul
• ingestia unor medicamente in doze ridicate
• abuzul de alcool
• traumatismele craniene

Tratament

In cazul unei labirintite virale, vindecarea este spontana si se produce in cateva saptamani. Daca nu apar complicatii, tratamentul va consta in reducerea simptomelor si in eliminarea cauzei subiacente (de exemplu, tratarea unei infectii bacteriene).
In schimb, labirintita bacteriana necesita instituirea unei terapii antibiotice sau chiar a unui tratament chirurgical.

Tratamentul medicamentos

• antibioticele sunt utilizate pentru tratarea labirintitei bacteriene
• medicamentele antivirale sunt indicate in unele cazuri in tratamentul labirintitei virale
• unele medicamente sunt indicate pentru combaterea vertijelor si greturilor: antihistaminice, anticolinergice (scopolamina) si antiemetice
• sedativele sunt prescrise pentru calmarea bolnavului (benzodiazepina, etc.)

Tratamentul chirurgical

In cazuri rare, o interventie chirurgicala se impune pentru drenarea colectiei purulente din urechea medie sau pentru indepartarea unui colesteatom.

Hidratarea

In cazul varsaturilor importante si repetate, pacientul trebuie sa consume multe lichide, pentru a preveni deshidratarea. In cazurile grave, lichidele vor fi administrate intravenos.

Exercitiile de reeducare vestibulara

Reeducarea vestibulara consta in efectuarea unor miscari ale capului si corpului pentru a corecta senzatia de pierdere a echilibrului.

Exercitiile Brandt-Daroff (pentru redobandirea echilibrului) pot fi invatate cu un fizioterapeut si practicate la domiciliu.
Exercitiile Brandt-Daroff sunt o metoda de a trata vertijele, avand succes in 95% din cazuri. Aceste exercitii sunt practicate in 3 seturi pe zi (dimineata, la pranz si seara), timp de doua saptamani. In fiecare set, exercitiile trebuie efectuate de 5 ori consecutiv.

• pozitia de start: asezat la marginea patului, cu picioarele la nivelul solului
• se intoarce capul cu 45º spre stanga
• se trece rapid in pozitia culcat pe partea dreapta, mentinand capul inclinat spre stanga (portiunea capului din spatele urechii drepte atinge patul)
• se mentine aceasta pozitie timp de 30 secunde (sau pana dispare vertijul)
• se indreapta corpul si se ramane in pozitia de start
• se intoarce capul cu  45º spre dreapta
• se trece rapid in pozitia culcat pe partea stanga, mentinand capul inclinat spre dreapta
• se mentine aceasta pozitie timp de 30 secunde
• se indreapta corpul si se ajunge din nou la pozitia de start

Se recomanda efectuarea acestor exercitii timp de doua saptamani, de 3 ori pe zi, sau timp de 3 saptamani, de doua ori pe zi. Astfel, se ajunge la un total de 52 seturi de exercitii. La majoritatea pacientilor, disparitia completa a simptomelor se produce dupa 30 seturi, sau cca 10 zile. La aproximativ 30% din pacienti, episoadele de vertij reapar intr-un an.

Masuri de prevenire

Prevenirea labirintitei consta in primul rand in tratarea prompta a oricarei infectii a cailor respiratorii sau a urechilor.
In plus, se recomanda evitarea urmatorilor factori de risc:

• abuzul de alcool
• tabagismul
• surmenajul, care provoaca oboseala si stres

Alte masuri permit evitarea agravarii simptomelor si prevenirea aparitiei unor complicatii:

• In primele 2-3 zile: repaus complet la pat si evitarea miscarilor capului, in masura posibilului.
• In primele 2-3 nopti: se doarme cu capul ridicat la 45º fata de restul corpului (fie prin asezarea mai multor perne sub cap, fie prin culcarea pe un fotoliu ajustabil).
• Dupa aceasta perioada initiala, se recomanda reluarea progresiva a activitatilor obisnuite, pe masura ce creierul  corecteaza pierderea echilibrului. Acest proces se numeste compensare si consta in ignorarea semnalelor false de miscare primite de creier. Totusi, se recomanda evitarea miscarilor bruste ale capului sau corpului.
• Desi repausul prelungit previne crizele de vertij, el intarzie totodata procesul de compensare.
• Renuntarea temporara la anumite acvitati ce implica un grad ridicat de risc: condusul autovehiculelor, urcarea pe scari, operarea anumitor masini grele. Aceste recomandari sunt valabile la o saptamana dupa disparitia simptomelor. Activitatile in cauza vor fi reluate treptat.
• Imediat ce survine o stare de ameteala, pacientul trebuie sa se aseze.
• Utilizarea unui baston pentru o mai buna stabilitate,
• Evitarea privirii directe spre o sursa de lumina,
• Renuntarea la fumat,
• Evitarea consumului de alcool si de bauturi ce contin cafeina, deoarece pot agrava simptomele.