Intoxicația cu teofilină
Autor: Patriche Silvia
Teofilina este un compus chimic recomandat mai ales în tratarea astmului și a bolii obstructive pulmonare cronice. (1)
Potrivit unor studii teofilina devine toxică atunci când concentrația depășește 50 μg/ml. Mai mult, bătrânii și persoanele cu o sănătate precară sunt mult mai predispuși la intoxicație cu teofilină de la concentrații de 30 μg/ml. (2, 3, 4)
Cauze
Intoxicația cu teofilină poate fi cauzată de: (1, 4)
- interacțiuni cu anumite substanțe – de exemplu, etanol, contraceptive orale, alopurinol, cimetidină, enoxacină, maxiletină, propranolol, tiabendazol, etc.
- existența unei boli de ficat
- infecții de tract superior respirator
Deși există și cauze de supradoză intenționată, de cele mai multe ori pacienții cu boli pulmonare depășesc din greșeală doza. (5, 6)
Simptome
În general, simptomele intoxicației cu teofilină apar mai ales după prima ingestie excesivă, mai degrabă decât ca urmare a consumului pe termen lung peste recomandările doctorului. (6)
În cazurile cele mai simple (atunci când concentrația de teofilină este de aproximativ 30 μg/ml), intoxicația constă în dureri abdominale, tremurat și vărsături. Atunci când concentrația ajunge la 80 μg/ml, simptomele se agravează, apărând hipertensiune și convulsii. Mai jos sunt principalele simptome ale cazurilor grave de intoxicație cu teofilină. (1, 4, 8, 9, 10)
simptome cardiovasculare
- tahicardie sinusală
- tahicardie supraventriculară
- fibrilație atrială
- flutter atrial
- hipotensiune
- tahicardie atrială multifocală
- fibrilație ventriculară
- activitate electrică fără puls
- atac de cord
simptome pulmonare
- accelerarea respirației
- insuficiență respiratorie ALI (acute lung injury)
- stop respirator
simptome gastrointestinale
simptome neurologice (apar mai ales în cazul concentrațiilor de teofilină de peste 50 μg/ml, uneori ajungând la 80 μg/ml)
- tremur
- stare de agitație
- halucinații
- dureri de cap
- iritabilitate
- convulsii
Lipsa intervenției urgente în cazul intoxicației severe cu teofilină poate duce în unele cazuri la moarte. (3, 7)
Diagnostic
În general, diagnosticul este stabilit în funcție de nivelul teofilinei din organism. Dacă acesta depășește un prag critic (care depinde de istoricul medical și de vârstă) se trece la stabilirea tratamentului. (1, 4, 6)
Dacă rezultatele nu sunt concludente, se va trece la pasul următor, unde se vor realiza mai multe teste pentru a detecta cât de mult a afectat teofilina buna funcționare a organismul. Mai jos sunt principalele teste care ajută la diagnosticarea intoxicației cu teofilină. (1, 4, 6)
- detectarea nivelului acetaminofenului (paracetamolului)
- detectarea nivelul salicilaților în special la persoanele cu simptome tipice intoxicației cu salicilați – acidoză metabolică și probleme respiratorii (în special alcaloză respiratorie)
- test pentru detectarea nivelului potasiului
- test pentru detectarea hipocalcemiei sau a hipercalcemiei
- test CT al creierului dacă simptomele includ convulsii
- electrocardiogramă – pentru a detecta anomalii
- ECG
- puncție lombară (rar)
Tratament
De regulă, tratamentul intoxicației cu teofilină începe cu un lavaj gastric (spălătură gastrică). În această etape este măsurat nivelul zahărului din sânge, nivelul electroliților și nivelul gazelor din sângele arterial. (4, 7, 12)
Persoana este conectată la un monitor care îi măsoară semnalele cardiace (mai ales tensiune arterială și ritm cardiac), iar doctorul va insera un cateter în vezica urinară. Vor fi administrate fluide intravenos și se încearcă corectarea nivelul scăzut al potasiului (care apare în cazurile de infecție cu teofilină). (7, 12)
Mai apoi se va administra cărbune activ (cunoscut pentru efectul să de absorbire a medicamentelor) în doze de 30-50 mg în funcție de gravitatea situației. Persoanelor care au vărsături, cărbunele se va administra printr-un tub duodenal. (11)
Ulterior, se va administra o soluție de citrat de sodiu sau magneziu pentru a facilita trecerea rapidă a complexului cărbune-teofilină prin intestin. În cazuri rare, teofilina a fost eliminată prin dializă peritoneală. (10, 11, 12)
De asemenea, doctorul va recomanda medicație pentru a calma vărsăturile (de exemplu, proclorperazină sau droperidol), pentru a calma convulsiile (de exemplu, benzodiazepan, lorazepam sau midazolam), fenilefrină (pentru constricția arteriolelor), norepinefrină (crește contractilitate musculaturii cardiace și combate hipotensiunea). (13, 14)
În 1999 au existat pe teritoriul SUA aproximativ 2.500 de cazuri de intoxicație cu teofilină, în 2009 numărul scăzute la 332 iar doctorii preconizează că numărul va continua să scadă din două motive simple. Mai întâi teofilina este tot mai puțin recomandată chiar și în cazul pacienților cu boli pulmonare, atât datorită toxicității, cât mai ales pentru că s-au descoperit alternative cu efecte secundare mult mai blânde. (3)
Urmarea instrucțiunilor doctorului referitor la doze și apelarea personalului medical în cazul observării simptomelor intoxicației contribuie la tratarea din timp a problemei și evitarea complicațiilor care netratate ar putea pune viața în pericol.
- Implant silicon sani
- Pentru cei cu anxietate si atacuri de panica FOARTE IMPORTANT
- GRUP SUPORT PENTRU TOC 2014
- Histerectomie totala cu anexectomie bilaterala
- Grup de suport pentru TOC-CAP 15
- Roaccutane - pro sau contra
- Care este starea dupa operatie de tiroida?
- Helicobacter pylori
- Medicamente antidepresive?
- Capsula de slabit - mit, realitate sau experiente pe oameni