Insuficiența cardiacă sistolică

Insuficiența cardiacă sistolică se numește și insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Este o patologie care apare în momentul în care inima nu mai pompează în mod eficient sângele. Rezultatul este că nevoile de sânge și oxigen ale corpului nu sunt satisfăcute, iar asta poate duce la suferința altor organe ducând la probleme serioase. (1,2,3)

Cum funcționează o inimă normală?

Inima este un mușchi puternic ce acționează ca o pompă. Ea trebuie să trimită în circulație suficient sânge pentru fiecare parte a corpului.

Inima are patru camere:

• două atrii – camerele superioare
• două ventricule – camerele inferioare

Atriul drept primește sângele fără oxigen ce vine de la țesuturile corpului și îl trimite ventriculului drept. De aici, sângele este pompat spre plămâni unde se va încărca cu oxigen.
Sângele cu oxigen trece de la plămâni la atriul stâng, iar mai apoi ajunge în ventriculul stâng. De aici este pompat în circulația sistemică, adică în restul corpului.
O inimă sănătoasă are o capacitate mai mult decât suficientă de a menține un debit de sânge adecvat necesarului organismului. (2,4)

Ce este insuficiența cardiacă sistolică?

Insuficiența cardiacă sistolică poate afecta una sau ambele părți ale inimii:

• Insuficiența cardiacă sistolică dreaptă – ventriculul drept este prea slăbit pentru a putea pompa suficient sânge spre plămâni pentru încărcarea cu oxigen.
• Insuficiența cardiacă sistolică stângă – ventriculul stâng este prea slăbit pentru a putea pompa suficient sânge spre restul corpului.

Există anumite mecanisme de compensare la nivelul inimii:

• Dilatarea – fibrele mușchiului inimii se întind pentru a avea o contracție mai puternică și a trimite în circulație mai mult sânge. În timp, acest mecanism cauzează inima să își mărească diametrul.
• Creșterea masei musculare – apare deoarece celulele care se contractă se măresc. Această schimbare permite inimii să producă mai multă forță de contracție, măcar inițial.
• Creșterea frecvenței de bătaie – ajută la creșterea debitului trimis în circulație.

Restul corpului încearcă să compenseze și el, prin alte mecanisme:

• Vasele de sânge își scad diametrul pentru a menține tensiunea arterială, compensând pierderea de putere de la nivelul inimii.
• Rinichii rețin mai multă sare și apă în loc să le elimine prin urină. Astfel ajută la menținerea tensiunii arteriale prin creșterea volumului sângelui. În evoluție, însă, volumul crescut poate cauza înrăutățirea insuficienței cardiace, determinând inima să lucreze mai mult decât poate.

Aceste schimbări sunt temporare. În timp, insuficiența cardiacă continuă să se înrăutățească până când mecanismele de compensare sunt depășite și nu mai au efect. (1,2,3,4)

Ce este fracția de ejecție?

Insuficiența cardiacă sistolică se mai numește și insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Fracția de ejecție este o măsurătoare care arată procentajul de sânge care pleacă din ventricul cu fiecare contracție a sa. În mod normal, fracția de ejecție este între 55% și 70%. O fracție sub 40% poate semnifica insuficiență cardiacă. (3,5)

Cauze

Insuficiența cardiacă sistolică poate apărea brusc, dacă o problemă medicală sau o leziune afectează inima. În cele mai multe cazuri apare în timp, din cauza unor patologii cronice.

Patologii ce determină insuficiența cardiacă cu sistolică:

• Aritmii – tulburări ale ritmului de bătaie al inimii
• Boală arterială coronariană – cea mai comună boală a inimii și cauza principală de insuficiență cardiacă. Apare în urma depunerii de grăsime în pereții arterelor coronare. Depozitele îngustează arterele și determină un flux de sânge scăzut
• Boli ale valvelor inimii – una sau mai multe din cele patru valve ale inimii nu mai funcționează bine
• Boli severe ale plămânilor, cum ar fi BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă) – boală cauzată în principal de fumat și se manifestă prin îngustarea progresivă a bronhiilor ceea ce determină o scădere progresivă a capacității respiratorii
• Cardiomiopatii – boli ale mușchiului inimii
• Defecte cardiace congenitale sau alte boli transmise genetic
• Diabet
• Endocardită – inflamația valvelor și a țesutului ce tapetează inima pe interior
• Infarct miocardic
• Miocardită – inflamația mușchiului inimii (a miocardului)
• Obezitate
• Tensiune arterială crescută
• Trombembolism pulmonar – blocarea bruscă a unei artere la nivelul plămânilor. Apare când un cheag de sânge se rupe dintr-o anumită parte a corpului și traversează prin fluxul sangvin până la nivelul circulației pulmonare. (1,3,6,7,8,9,10,11)

Factori de risc

• Vârsta peste 65 de ani – îmbătrânirea afectează mușchiul inimii
• Istoricul medical familial – dacă cineva din familie are sau a avut insuficiență cardiacă
• Prezența de mutații în gene care afectează mușchiul inimii
• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Diete bogate în grăsimi, colesterol și sare
• Stilul de viață sedentar
• Consumul de droguri
• Istoric medical de patologii ce afectează inima – tensiune arterială crescută, obezitate, diabet, insuficiență renală cronică, anemie, infecții, sindrom de apnee în somn (1,12)

Semne și simptome

Semnele și simptomele insuficienței cardiace sistolice depind de partea inimii care este afectată și de severitatea bolii. Majoritatea simptomelor sunt cauzate de fluxul sangvin redus la nivelul organelor și de retenția de apă din corp.

Simptomele includ:

• Dificultate în a respira (dispnee) – senzația că nu ai suficient aer când faci anumite activități precum mersul pe anumite distanțe sau urcatul scărilor
• Oboseală, slăbiciune sau amețeală
• Tuse persistentă
• Umflarea picioarelor, gleznelor, gambelor sau a abdomenului – din cauza retenției de apă (edem)
• Dificultate în a dormi pe spate
• Greață și pierderea apetitului
• Umflarea venelor de la nivelul gâtului
• Nevoia de a urina frecvent
• Ritm al inimii neregulat sau rapid (1,3,12)

Diagnostic

Pentru a diagnostica insuficiența cardiacă sistolică, doctorul:

• Va întreba despre istoricul medical – inclusiv despre simptome
• Va întreba despre istoricul medical al familiei – pentru a vedea dacă există rude cu insuficiență cardiacă
• Va face o examinare fizică
• Va cere teste de sânge și teste specifice pentru inimă

Printre testele de sânge se găsesc măsurători ale nivelurilor de:

• Albumină (o proteină)
• Creatinină (pentru evaluarea funcției rinichilor)
• Sodiu
• Potasiu (electroliți)

Metode imagistice de ajutor în diagnosticul insuficienței cardiace sistolice:

• Radiografie de torace
• Computer tomograf (CT)
• Rezonanță magnetică nucleară (RMN)

Pentru măsurarea fracției de ejecție se pot folosi:

• Cateterismul cardiac
• Ecocardiografia
• Teste de efort (1,3,13)

Tratament

Tratamentul insuficienței cardiace poate depinde de cauză. De obicei include medicamente și schimbări ale stilului de viață. Dacă altă problemă medicală cauzează insuficiența, tratamentul problemei respective poate inversa insuficiența cardiacă.

Unele persoane cu insuficiență cardiacă au nevoie de intervenții chirurgicale pentru a deschide artere blocate sau pentru a implanta un aparat care ajută inima să funcționeze mai bine.

Medicamente:

• Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – Relaxează vasele de sânge și scad tensiunea arterială, îmbunătățesc circulația la nivelul inimii și scad efortul inimii. Exemple: captopril, enalapril, lisinopril.
• Blocanți ai receptorilor de angiotensină – Sunt o opțiune pentru persoanele care nu tolerează IECA. Exemple: losartan, valsartan, candesartan.
• Inhibitori de neprilizină plus un blocant al receptorilor de angiotensină - Sacubitril/valsartan este o combinație de două medicamente de ajutor pentru unele persoane cu insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție scăzută.
• Beta blocante – Scad tensiunea și frecvența inimii. Exemple: metoprolol, carvedilol, bisoprolol.
• Diuretice – Previn retenția de apă din corp, inclusiv de la nivelul plămânilor, facilitând respirația. Exemple: furosemid.
• Alte medicamente

Se poate recomanda și tratament chirurgical dacă:

• Există un defect congenital la nivelul inimii ce trebuie reparat
• Partea stângă a inimii devine din ce în ce mai slabă și implantarea unui aparat poate ajuta (aparatele sunt: defibrilator implantabil; pacemaker biventricular; dispozitive de asistare ventriculară)
• Doctorul recomandă transplantul cardiac pentru că insuficiența cardiacă pune în pericol viața și celelalte tratamente nu funcționează. (1,3,13,14)

Recomandări

Insuficiența cardiacă sistolică este o problemă de sănătate care evoluează în timp, ceea ce înseamnă că se înrăutățește dacă nu e tratată corespunzător. Din fericire, există lucruri pe care poți să le faci pentru a încetini progresia bolii:

• Evitarea alcoolului
• Renunțarea la fumat
• Adoptarea unei diete sănătoase pentru inimă și limitarea consumului de sare
• Stil de viață activ cu exerciții fizice zilnice
• Odihnă suficientă
• Menținerea unui nivel optim al tensiunii arteriale și al glicemiei. (1,12,14)