Insomnia

Insomnia reprezinta dificultatea in initierea, mentinerea si calitatea somnului. Insomnia este cea mai comuna tulburare de somn, peste o treime din adulti raportand insomnie ocazionala si 10% din ei suferind de insomnie cronica.

Insomnia este mai frecventa la femei si la varstnici.

Consecintele insomniei sunt atat acute, cat si pe termen lung:

• oboseala si somnolenta diurna
• tulburarea de concentrare
• tulburari de memorie
• tulburari de atentie
• cresterea numarului de accidente acasa, la locul de munca sau in trafic
• afectarea performanentei profesionale/scolare
• absenteismul
• depresia
• anxietatea
• hipertensiunea arteriala
• diabetul zaharat
• imunodeficienta.

Clasificare

Clasificarea insomniei se poate face pe baza mai multor criterii, unele din ele le prezint mai jos.

Clasificarea insomniei in functie de durata:

• insomnia acuta (dureaza mai putin de o luna)
• insomnia cronica (dureaza peste o luna)

Clasificarea insomniei in functie de severitate:

• insomnie usoara (apare aproape in fiecare noapte dar afecteaza putin sau deloc activitatea sociala sau profesionala)
• insomnie moderata (apare in fiecare noapte si afecteaza moderat activitatea pacientului)
• insomnie severa (apare in fiecare noapte si scade mult calitatea vietii bolnavului).

Clasificarea insomniei in functie de etiologie:

• insomnie primara sau idiopatica
• insomnie secundara, asociata cu alte afectiuni medicale, neurologice sau psihiatrice.

Insomnia primara

Exista trei tipuri de insomnie primara:

• insomnia idiopatica
• insomnia paradoxala
• insomnia psihofiziologica

Insomnia idiopatica este o insomnie de lunga durata, care debuteaza insidios in copilarie, dureaza toata viata, nu poate fi legata de un factor declansator si, in general, este destul de refractara la tratament.

Insomnia psihofiziologica apare la indivizi cu un anumit pattern psihologic si cognitiv. Acesti indivizi sunt foarte preocupati de incapacitatea lor de a adormi, ceea ce le agraveaza situatia. Sunt incapabili sa se relaxeze suficient pentru a adormi, fiind dominati de griji si ganduri care ii preocupa.

In insomnia paradoxala pacientii se plang de insomnie cronica severa dar aspectul inregistrarii polisomnografice este absolut normal. Acesti pacienti isi supraestimeaza latenta de adormire si subestimeaza timpul total de somn. Desfasoara insa o activitate sociala si profesionala normala.

Insomnia secundara

Are in spate o anumita etiologie, ea fiind o consecinta sau manifestare a bolii de baza. Cauzele de insomnie secundara pot fi:

• alterarea ritmului circadian
• tulburari comportamentale (igiena neadecvata a somnului sau alimentatiei)
• parasomnii (pavor nocturn, somnambulism, tulburari de somn REM, cosmaruri, distonia paroxistica nocturna, crampele nocturne)
• factori de mediu (substante toxice, afectiuni alergice, altitudine mare)
• afectiuni medicale (respiratorii – apneea de somn obstructiva sau centrala, astmul bronsic, BPOC; cardiologice – insuficienta cardiaca, angina nocturna; gastrointestinale – ulcerul, refluxul gastroesofagian; dermatologice – pruritul; sindroame dureroase – fibromialgie, dureri reumatice, dureri neoplazice)
• afectiuni neurologice (demente, boala Parkinson, coreea Huntington, sindroame cefalalgice, epilepsie, sindromul picioarelor nelinistite)
• afectiuni psihiatrice (alcoolism, tulburari anxioase, depresie, tulburari de personalitate, psihoze)
• menstruatia
• sarcina
• medicamente (anticolinergice, antidepresive, antineoplazice, bronhodilatatoare, contraceptive, corticosteroizi, diuretice, nicotina, progesteron, statine, agonisti dopaminergici).

Evaluarea insomniei

Evaluarea insomniei presupune o etapa clinica esentiala (anamneza si examenul clinic) si o etapa paraclinica, atunci cand aceasta este necesara.

Examinarea clinica presupune:

• simptomatologia
• antecedentele personale medicale si chirurgicale
• antecedente familiale
• medicamente utilizate
• obiceiuri (cafea, alcool, tutun) si mai ales
• jurnalul de somn
• chestionarele de somn (scala de somnolenta Epworth, indexul Pittsburgh de calitate a somnului, indexul de severitate a insomniei, etc.).

Aceasta etapa poate fi realizata si de catre medicul generalist, dar este ideal ca pacientul sa se adreseze unui medic cu practica si cunostinte in domeniul somnologiei.

Examinarea paraclinica poate presupune:

• actigrafia
• polisomnografia
• electroencefalografia cantitativa
• anumite determinari serologice
• testari genetice atunci cand este cazul.

Aceasta etapa este obligatoriu a fi realizata de medicul cu competenta in patologia somnului.

Actigrafia este un dispozitiv asemenator unui ceas care permite o monitorizare de lunga durata (cateva zile sau saptamani) a pacientului si, de cele mai multe ori, in combinatie cu istoricul, examinarea clinica si jurnalul de somn, este suficienta pentru diagnosticul insomniei si stabilirea tipului de insomnie.
Polisomnografia nu este investigatie de rutina in evaluarea insomniei. Are indicatia atunci cand exista suspiciunea de tulburare respiratorie legata de somn sau miscari periodice de somn sau cand terapia insomniei nu da rezultate. In general, la pacientul cu insomnie, polisomnografia evidentiaza cresterea latentei de adormire, scaderea eficientei somnului, scaderea timpului total de somn, frecventa crescuta a trezirilor, scaderea cantitatii de somn NREM profund si somn REM.
Electroencefalografia cantitativa este rar folosita si poate demonstra activitate beta crescuta atat la debutul somnului cat si in somnul NREM la pacientii cu insomnie primara.
Testarea genetica se foloseste de obicei cand este suspicionata insomnia fatala familiala.

Tratament

Tratamentul insomniei este complex si in functie de tipul de insomnie presupune:

• masuri generale (de igiena a somnului, de alimentatie, mod de viata, activitate fizica)
• terapie comportamentala
• tratament medicamentos.

In aceasta scurta prezentare, nu am sa ma opresc decat asupra masurilor de igiena a somnului pentru pacientii cu insomnie (mai ales primara):

• evitati reprizele de somn pe parcursul zilei
• evitati consumul de stimulante centrale in timpul serii (cafea, coca-cola, alcool, fumat)
• desfasurati activitatea de efort fizic (fitness, jogging, aerobic, etc.) dimineata sau dupa-amiaza (nu seara), in schimb o activitatea de relaxare (yoga de exemplu) este chiar indicata in perioada de seara inainte de culcare
• evitati servirea cinei imediat inainte de culcare
• mergeti in pat atunci cand simtiti ca va este somn
• evitati sa desfasurati alte activitati in pat (lucrul la calculator, vorbitul la telefon, mancatul, uitatul la televizor, ascultarea unui post de radio, etc.), in schimb citirea catorva pagini de literatura de relaxare poate promova somnul
• incercati sa creati un ambient placut si confortabil al dormitorului (bine aerisit, temperatura potrivita, un pat comod)
• incercati sa mentinezi un program de somn, o ora constanta de culcare si trezire, un fel de „ritual” de somn
• incercati sa amanati grijile zilnice pentru dimineata
• daca adormiti mai greu sau va treziti in timpul noptii, nu va uitati obsesiv la ceas si este de preferat sa va ridicati din pat si sa desfasurati o activitate usoara (citit, televizor, etc.) atunci cand nu puteti readormi
• evitati sau folositi cu prudenta si numai la indicatia medicului tratamentele hipnotice.