Hipocalcemia la nou-născut

Hipocalcemia reprezintă o tulburare metabolică frecventă la nou-născut și sugar.

Hipocalcemia la nou-născut se definește prin:

• Nivel seric al calciului total < 8 mg/dl (2 mmol/l) sau al calciului ionic < 4,4 mg/dl (1, 1 mmol/l) pentru copiii născuți la termen sau pentru prematurii cu greutate la naștere > 1500 g;
• Nivel seric al calciului total < 7 mg/dl (1,75 mmol/l) sau al calciului ionic < 4 mg/dl (1 mmol/l) pentru copiii cu greutate foarte mică la naștere < 1500 g (1).

În funcție de debutul patologiei, se disting două forme:

A. Hipocalcemia cu debut precoce

Apare în primele 72 de ore și este în general asimptomatică.
La majoritatea nou-născuților cu hipocalcemie asimptomatică, nivelul seric al calciului se va normaliza, indiferent dacă se administrează sau nu tratament, în termen de până la 72 de ore (2).

Cauze de hipocalcemie cu debut precoce:

• Prematuritate
• Retard de creștere intrauterină
• Asfixie perinatală
• Istoric familial (la mamă) de diabet zaharat, deficit de vitamina D sever, hiperparatiroidism, tratament cu anticonvulsivante
• Preeclampsie
• Sepsis
• Tratament cu anticonvulsivante sau aminoglicozide (1, 4).

B. Hipocalcemia cu debut tardiv 

Este mai rară și este însoțită, în general, de simptome, care apar între 3-7 zile de viață.

Cauze de hipocalcemie cu debut tardiv:

• Aport excesiv de fosfat (alimentaţie cu lapte de vacă sau formule care conțin o cantitate redusă de calciu și crescută de fosfor, alimentaţie parenterală prelungită incorectă)
• Hipomagneziemie
• Hipoparatiroidism
• Deficit de vitamina D
• Sindrom DiGeorge (1, 3, 4, 5).

Cui se face test screening pentru depistarea hipocalcemiei?

Majoritatea cazurilor de hipocalcemie cu debut precoce sunt asimptomatice, motiv pentru care se recomandă măsurarea calciului seric, de preferat ionic, la toți copiii care prezintă factori de risc pentru dezvoltarea hipocalcemiei, în primele 24-48 de ore de la naștere.

• Prematuri cu vârsta gestațională < 32 săptămâni
• Sugari din mame cu diabet zaharat
• Sugari cu asfixie perinatală, cu scor Apgar la 1 minut < 4

Pentru sugarii cu greutate foarte mică la naștere (< 1000 g), se recomandă măsurarea calciului seric la 12, 24 și 48 de ore după naștere.
Pentru prematurii cu greutate la naștere între 1000-1500 g, se recomandă măsurarea calciului seric la 24 și 48 de ore după naștere.
Monitorizarea nivelului calcemiei trebuie continuată până când valorile se normalizează și aportul de calciu este adecvat.

Istoric

• Date despre evoluția sarcinii și perioada neonatală

• diabet gestațional, deficit matern de vitamina D
• prematuritate, greutate mică la naștere, asfixie perinatală, sepsis neonatal
• tratament cu anticonvulsivante la mamă sau copil
• alimentația copilului
• transfuzii de sânge

• Istoric familial de boli genetice (1).

Semne și simptome

• Apnee
• Cianoză
• Apetit diminuat
• Vărsături
• Tahicardie, tahipnee
• Contractilitate miocardică scăzută
• Iritabilitate
• Tremor
• Laringospasm
• Tetanie
• Hiperacuzie
• Convulsii (1, 2, 4)

Diagnostic. Investigații paraclinice

Diagnosticul hipocalcemiei neonatale se bazează pe dozarea concentrației plasmatice a calciului (total sau ionic).

Alte investigații utile sunt:

• Hemoleucogramă
• Fosfor seric, magneziu seric
• Fosfataza alcalină serică
• Albuminemie
• Creatinemie
• Glicemie
• Electroliți serici
• În plus, se pot măsura și următorii parametri: nivelul seric al PTH (parathormon), al 25-hidroxi-vitaminei D, nivelul calciului, al magneziului, al fosforului și al creatininei din urină
• Electrogardiogramă: interval QT prelungit, modificări ale complexului QRS și al segmentului ST, aritmie ventriculară (1, 4, 5).

Tratament

Există consens în ceea ce privește tratamentul cazurilor simptomatice de hipocalcemie la nou-născut, însă nivelul plasmatic al calciului la care se inițiază tratament și opțiunile de tratament sunt încă teme controversate în cazurile asimptomatice de hipocalcemie.
Tratamentul hipocalcemiei neonatale este etiologic.
Tratamentul de bază este suplimentarea cu calciu.
Terapia trebuie administrate prompt în cazurile simptomatice de hipocalcemie datorită riscului crescut de a dezvolta complicații neurologice și cardice (1, 5).