Hipertensiunea de halat alb (sindromul de halat alb)

Anxietatea de mersul la medic, caracteristică multor persoane are, pe lângă efectele psihologice imediate și neglijarea pe termen lung a controalelor regulate, și efecte sesizabile imediat.

Unul din efectele imediate ale fricii de a consulta medicul este „hipertensiunea de halat alb”.

Ce este hipertensiunea de halat alb?

Cunoscută și ca sindromul de halat alb, aceasta se referă la înregistrarea unei valori crescute a tensiunii arteriale atunci când măsurarea se realizează într-un spațiu sanitar, de către personal medical (medici sau asistente medicale).

În această situație, anxietatea, disconfortul, starea de agitație generate de vizita la cabinetul medicului creează un context stresant pentru pacient, care se reflectă asupra presiunii arteriale.
Presiunea (tensiunea) arterială este ușor influențabilă de factorii de mediu, de activitățile și contextele în care suntem implicați de-a lungul unei zile.

Procedura de măsurare a tensiunii de către un membru al personalului medical are tocmai acest efect – creșterea presiunii sângelui și rezultarea unei valori simțitor mai ridicate decât cea reală.
În medie, tensiunea măsurată într-un mediul specializat medical este cu 10 mmHG mai mare, sistolic și cu 5 mmHg, diastolic.

Aceste fluctuații diferă de la o persoană la alta, în funcție de atitudinea propriu-zisă pe care o are față de măsurarea tensiuni. În cazul persoanelor foarte stresate de vizita la medic sau de ce valoare a tensiunii ar putea rezulta, în mod specific, fluctuația poate fi și de 30 mmHg!

Într-un articol publicat în The Journal of the American Medical Association (JAMA), se arăta că aproximativ 20% din persoanele hipertensive suferă de fapt de hipertensiunea halatului alb.  Studiul, efectuat pe 292 de pacienți, arăta că femeile de vârstă tânără au fost cele mai predispuse la a manifesta această formă de „sindrom a halatului alb”.

Nu orice fluctuație a tensiunii arteriale măsurate de către personal medical poate fi încadrată ca hipertensiune de halat alb.
Expresia este în genere potrivită pentru acele persoane care au valori crescute ale tensiunii (peste 140/90 mmHg) numai atunci când măsurarea se realizeză într-un cadru medical.

În aceste condiții, medicului îi poate fi dificil să se pronunțe dacă pacientul este cu adevărat hipertensiv și se impun măsuri de tratament.

Având în vedere că hipertensiunea arterială este unul din principalii factori de risc pentru boli grave, precum bolile de inimă, anevrisme, accident vascular cerebral, boli ale rinichile, boli ale vederii ș.a, e esențial să se cunoască din timp valoarea reală a a tensiunii, pentru a interveni prompt (prin tratament și adaptarea stilului de viață).

Cum îți poți da seama dacă suferi de hipertensiunea halatului alb?

Mulți dintre noi resimțim o stare de disconfort când suntem nevoiți să mergem la medic pentru investigații, fie ele și de rutină, însă hipertensiunea halatului alb nu ne afectează pe toți.

În unele situații, putem chiar să nu realizăm că vizita la cabinet sau spital este cea responsabilă de valorile crescute ale tensiunii. De aceea, dacă medicul constată o tensiune crescută în cel puțin două ocazii, e bine să verificați dacă sunteți într-adevăr hipertensiv sau dacă halatul alb este de vină.

O soluție este să achizionați un tensiometru cu care să vă măsurați acasă, într-un mediu confortabil, tensiunea. Repetați măsurătorile zilnic și nu uitați să notați valorile.
În acest fel, puteți sesiza dacă tensiunea este crescută numai când mergeți la medic sau dacă într-adevăr, sunteți hipertensiv.

Abordarea terapeutică

Dacă valorile tensiunii sunt crescute în absența factorilor de risc cunoscuți (fumat, obezitate, sedentarism, consum excesiv de sare, alimentație deficitară, alcoolism, vârstă înaintată), dacă observați că diferențele de valori apar numai atunci când mergeți la medic, ori dacă resimțiți efectiv teamă atunci când mergeți la medic, e extrem de imporant să comunicați asta specialistului.

Personalul medical ar trebui să vă ofere sprijin și înțelegere în această chestiune și să vă ajute să depășiți aceste stări.

Încercați, în primă fază, să diminuați teama de halat alb. Planificați-vă vizita la medic într-o zi și un moment în care vă simțiți relaxați, odihniți, cu o atitudine pozitivă față de viață. Încercați să nu întârziați și să nu fiți pe fugă – luați în calcul traficul și evenimentele neprevăzute; în acest mod, puteți reduce din agitația specifică.

Rugați medicul să vă programeze în așa fel încât să puteți intra în cabinet fără a fi nevoit să așteptați un timp îndelungat pe hol. Așteptarea prelungită amplifică anxietatea, iar aceasta se poate reflecta în valoarea măsurată a hipertensiunii.
Încercați să mergeți la medic însoțit de o rudă sau un prieten, care să vă ajute să vă destindeți prin conversații plăcute, glume sau pur și simplu prezență familiară.

Dacă ați ajuns la medic și vă simțiți agitat, rugați personalul să vă permită să vă relaxați timp de câteva minute înainte de a vă măsura tensiunea.

Dacă toate aceste mici strategii nu funcționează și nu reușiți să vă păstrați o stare care să permită o valoare corectă a tensiunii arteriale, va trebui să „negociați” cu medicul o metodă prin care să aflați o valoare corectă a tensiunii.
De regulă, se va recomanda măsurarea la domiciliu sau monitorizarea ambulatorie a tensiunii, pe o durată de 24 de ore.

Măsurarea ambulatorie presupune utilizarea unui aparat portabil, de forma unei manșete, care se atașează la brațul pacientului. Aparatul măsoară automat tensiunea la anumite intervale: de regulă, din 30 în 30 de minute sau din oră în oră.
De regulă, dispozitivul de măsurare ambulatorie a tensiunii va emite un semnal sonor înainte de măsurare. E bine ca în acel moment să stați așezat, să mențineți brațul pe care este montat aparatul (de forma unei manșete) la nivelul inimii și să nu îl mișcați, pe cât posibil.

Rezultatele sunt memorate de aparat, putând fi ulterior analizate de către medic. Pe lângă acest sistem de măsurare amănunțită de-a lungul a 24 de ore, este posibil să vi se recomande să țineți un mic jurnal al activităților de peste zi, care să includă și ora la care v-ați culcat.

Acest dispozitiv portabil este confortabil și eficient – oferă o imagine sugestivă privind evoluția tensiunii de-a lungul zilei.
Dacă însă simțiți că sistemul vă perturbă atenția și vă provoacă disconfort, e bine să precizați asta personalului medical, pentru a ține cont de toate aceste variabile ce ar putea influența rezultatul final.

Nu trebuie să vă lăsați intimidați de un „diagnostic” de hipertensiune a halatului alb; fiecare dintre noi are o natură emoțională diferită, extrem de subiectivă, care ne face să reacționăm diferit.
Majoritatea studiilor arată că pacienții care au această problemă au un prognostic bun în privința sănătății inimii, prin comparație cu cei care suferă, într-adevăr, de hipertensiune.

Este bine însă să fie cunoscut acest aspect de către medicul de familie sau de cel specialist, pentru a analiza dacă este într-adevăr nevoie de un tratament medicamenos sau dacă reglarea tensiunii se poate face în alte moduri.