Hemoragie nazală (epistaxis)

Termeni înrudiți: sângerare pe nas, rinoragie

 

Nasul este un organ bine vascularizat, situat într-o poziție vulnerabilă, pe treimea medie a înălțimii fetei. Prin urmare, orice traumatism la acest nivel poate provoca hemoragii abundente.

Hemoragiile nazale se pot produce și spontan, atunci când membranele nazale sunt uscate și crăpate, în special în zonele cu climat uscat. Persoanele care iau medicamente ce împiedică coagularea normală (warfarina, aspirina, sau alte medicamente antiinflamatorii) sunt mai predispuse la hemoragii nazale. Alți factori favorizanți sunt infecțiile, traumatismele, rinita alergică sau nealergica, hipertensiunea, consumul abuziv de alcool sau tulburările ereditare de coagulare.

 

Pierderea de sânge poate fi de importanță variabilă, de la minoră până la amenințătoare de viață, apărând mai frecvent la cei de sex masculin, de orice vârstă. [1, 4]


Nasul este un organ cu o vascularizație bogată, asigurată de ramuri ale arterei carotide interne și ale arterei carotide externe. Există două tipuri de epistaxis, în funcție de punctul de plecare al sângerării:

  • epistaxisul anterior - originea sângerării este în plexul Kiesselbach, situat la nivelul septului nazal (pata vasculară); este simptomatică, evidentă clinic.
  • epistaxisul posterior - originea sângerării este la nivelul mucoasei ce acoperă cornetele nazale mijlocii sau inferioare sau la nivelul septului ce acoperă osul vomer; epistaxisul posterior poate avea o prezentare clinică insidioasă, sub formă de anemie însoțită de greață, hematemeză, melenă (simptome determinate de ingerarea sângelui) sau poate fi asimptomatică. [4, 6]


Cauze

Cauzele epistaxisului sunt variate și pot fi de două tipuri:

Locale

  • epistaxis spontan idiopatic - poate fi declanșat de strănut, de suflarea nasului sau ca urmare a unei fragilități crescute la nivelul petei vasculare; se întâlnește cu precădere la copii și adolescenți;
  • corpi străini - se întâlnește în special la copii;
  • rinita atrofică - în cadrul acestei patologii, mucoasa nazală este inflamată și atrofiată, la nivelul ei formându-se niște cruste, prin îndepărtarea cărora apar sângerări;
  • perforația septală de diferite cauze;
  • traumatisme craniene, faciale sau nazale;
  • formațiuni tumorale cu localizare la nivelul nazofaringelui;
  • deviație de sept;
  • inhalarea de aer uscat, substanțe iritante;
  • epistaxis digitorum.

Generale

  • hipertensiunea arterială;
  • boli infecțioase;
  • coagulopatii congenitale sau dobândite;
  • vasculopatii congenitale sau dobândite;
  • epistaxisul vicariant, întâlnit în sarcină;
  • cauze metabolice (sindrom uremic, insuficiență hepatică);
  • administrarea de medicamente ce intervin în procesul de coagulare. [1, 2, 3]


Există și un fals epistaxis care reprezintă exteriorizarea pe cale nazală a unei sângerări cu sediul în:

  • tractul digestiv superior (hemoragie digestivă superioară);
  • tractul respirator;
  • artera carotidă internă.
Sângele ajunge la nivelul nazofaringelui prin intermediul trompei lui Eustachio, aceasta reprezentând comunicarea anatomică între urechea medie și nazofaringe. [1]


Tratament

Pentru a opri o hemoragie nazală, se recomandă:

  • aplicarea de presiune asupra aripilor nasului cu ajutorul policelui și indexului;
  • orientarea capului către înainte, aplecat, astfel încât să fie evitată înghițirea sângelui;
  • aplicarea de comprese reci sau pungi cu gheață zdrobită pe partea anterioară a nasului.


Se recomandă apelarea la ajutor medical specializat, în special dacă sângerarea:

  • este abundentă;
  • durează mai mult de 20 de minute;
  • a apărut în urma unui traumatism;
  • este recurentă;
  • apare la un bolnav cu istoric de coagulopatie;
  • apare la un bolnav ce urmează tratament anticoagulant;
  • este excesivă și apar stări de amețeală, scădere a forței musculare. [2, 3, 4, 5]
Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Hemoragia nazala
  • De ce curge sânge din nas și ce e de făcut?
  •