Hemoragia intracerebrala asociata abuzului de droguri

Drogurile implicate in precipitarea hemoragiei cerebrale fac parte din trei mari grupe:

• droguri stimulante si halucinogene (amfetaminele)
• droguri stimulante si alti agenti, incluzand methylphenidate, pentazocina, tripelenamine, cu administrare per os (orala), dar si intravenos (i.v.)
• grupul opiaceelor – dintre care heroina este cea mai comuna

Fiziopatologie

• Modificari ale fluxului sangvin si ale tensiunii arteriale; anfetaminele, cocaina, mescalina au efecte presoare. Cocaina sensibilizeaza vasele la efectele adrenalinei si noradrenalinei. Schimbarile bruste ale valorilor tensiunii arteriale (TA) si ale fluxului sangvin determina ruperea arteriolelor si capilarelor.
• Endocardita – se produce in cazul administrarii i.v. Embolizari cu vegetatii bacteriene se pot produce in peretii arteriali cu dezvoltarea anevrismelor micotice care se rup ducand la hemoragii. Necroze vasculare se pot produce de asemenea prin materialul infectat, având drept urmare aceeasi rupere a vasului cu generarea hemoragiei.
• Leziune vasculara cu sangerare secundara. Leziunea vasculara poate rezulta prin embolizarea materialului strain, prin invazie bacteriana in endocardite sau prin deficit imunologic mediat vascular.
• Coagulopatii – se stie ca abuzul de droguri determina leziuni hepatice si renale, ducand la coagulopatii.

Amfetaminele provoaca indeosebi accidente vasculare cerebrale hemoragice. Hemoragia prin amfetamine de multe ori se declanseaza la cateva minute dupa administrarea drogului. Tensiunea arteriala creste rapid, semnele focale neurologice apar de intensitate variabila. Amfetaminele produc si microinfarcte pe langa hemoragie intracerebrala sau subarahnoidiana.

S-au raportat cazuri de sangerari intracraniene si dupa substante amphetamine-like si halucinogene. Intre acestea efedrina, norefedrina, phencyclidina ca si alte anorexigene si stimulante au capacitati simpatomimetice si pot produce hemoragie intracerebrala. Riscul creste la doze mari, in prezenta hipertensiunii arteriale, prin consum concomitent de alcool si cafea.

Hemoragia intracerebrala prin consum de cocaina

Cocaina este la ora actuala cel mai folosit si cel mai periculos drog, interesand indeosebi segmentul de populatie pana in 40 de ani. Folosirea cocainei se coreleaza strans cu incidenta complicatiilor neurologice si cu moartea pacientilor.

Hemoragiile intracerebrale prin cocaina au o rata inalta a mortalitatii. Pe langa hemoragii cerebrale, cocaina mai produce si ischemie la nivelul cordului, rinichilor, intestinelor. Aceste efecte apar atat la incepatori, cat si la consumatorii cronici, netinand cont nici de calitatea cocainei, nici de modul de administrare (efectele sunt aceleasi in toate cazurile). S-a observat ca in cazul cocainei hiroclorice accidentele vasculare hemoragice sunt de doua ori mai frecvente decat cele ischemice.

Daca se produce un accident hemoragic intracerebral pe fondul consumului de cocaina, acesta apare in cateva minute sau ore de la administrarea dozei.

Mecanismul de producere al evenimentului hemoragic este reprezentat de cresterea tensiunii arteriale determinata de stimularea activitatii simpatice.

Imaginile angiografice variaza de la artere de aspect normal la artere ocluzionate sau stenozate, vasospasm sau modificari de tip vasculitic. La aproximativ jumatate din pacienti se observa leziuni ale vaselor cerebrale preexistente, hemoragii lobare sau hematoame in substanta alba subcorticala. Peste 50% din hemoragiile intracraniene sunt intracerebrale, restul fiind subarahnoidiene. In ultimul caz se poate identifica un anevrism sacular care de obicei cedeaza la puseul hipertensiv.

Desi heroina este si ea frecvent folosita, nu s-au raportat decat rare ori hemoragii cerebrale in directa relatie cu drogul.

Toxicitatea alcoolului se face resimtita atat la nivelul sistemului nervos central, cat si periferic. Riscul pentru hemoragii cerebrale este crescut de doua ori la marii bautori fata de cei care consuma cantitati mici de alcool. Printre mecanismele care contribuie la declansarea hemoragiei cerebrale, inducerea hipertensiunii arteriale ar fi cel mai important.