Glosodinia - stomatodinia

Glosodinia - glosalgie, stomatodinie - este un sindrom ce ocupă un loc important în categoria afecțiunilor neurologice din teritoriul oro-maxilo-facial. Termenul e introdus de Oppenheim H. în 1896, descris mai apoi de către Foerster O. E manifestată printr-o senzație de arsură pe limbă sau pe mucoasa bucală, percepția măririi (senzație de macroglosie) și afectarea motilității ei. Termenul de stomatodinie relevă prezența fenomenelor dureroase primare la nivelul cavității bucale: gingii, mucoasă, uneori și epiglotă. Etiologia sa nu este complet elucidată, existând o serie de teorii privind originea apariției ei.

Frecvența

Cu toate că literatura de specialitate atribuie boala vârstelor mai înaintate - de peste 50 ani, cu o frecvență mai mare la femei decât la bărbați, studiile recente confirmă o rată mare de îmbolnăviri la persoane cu vârste cuprinse între 35-55 ani. Totodată, riscul de glosodinie este mai mare la pacienți cu alte afecțiuni somatice asociate.

Cauzele apariției

1. Teoria excitației de către nervul cranian X a organelor inervate de trigemen (nervul V), explicată prin interdependența anatomică a nucleilor lor. Această constatare vine din asocierea frecventă a glosalgiei cu diverse boli ale stomacului, intestinelor, ficatului (inervate de n. vag);
2. Teoria potrivit căreia glosalgia acompaniază stări nevrotice - se consideră că instalarea glosodiniei e precedată de tulburări psihoemoționale;
3. Teoria leziunilor ganglionului submandibular;
4. Teoria iritației cronice a limbii de către corpi iritativi cum sunt:
• Lucrări protetice cu margini tăioase;
• Resturi radiculare, pereți de smalț rezultați din carii netratate;
• Depozitele de tartru;
• Alergia la componenta acrilică a protezelor;
• Galvanismul lucrărilor protetice metalice, etc
5. Extracțiile traumatizante, prepararea de bonturi, complicațiile postanestezice, infecțiile micotice;
6. Boli și tulburări endocrine (diabet, perioada climacterică etc);
7. Boli ale sistemului vascular (arteroscleroză, boala hipertonică);
8. Cancerofobia.

Tablou clinic

Este polimorf și include:
- Parestezii;
- Tulburări ale secreției de salivă: hipo- sau hipersalivație;
- Alterarea senzațiilor gustative, bolnavul poate percepe gust metalic în gură;
- Tulburări de deglutiție datorită senzațiilor de corp străin în cavitatea bucală;
- Tulburări de senzitivitate ale mucoasei bucale și la nivel cutanat în zona de proiecție;
- Amețeli;
- Iritabilitate;
- Oboseală;
- Dureri de cap difuze;
- Tulburări ale somnului, insomnii și absența somnului profund.

Inițial persistă senzația de arsură a vârfului limbii sau a marginilor ei, ce se extinde treptat până o cuprinde în totalitate. În stomatodinie este prezentă o afectare senzitivă a mucoasei bucale, a buzelor, gingiilor sau chiar a feței. Parestezia mai poate include fenomene de tipul furnicăturilor, mâncărimilor, amorțeală, senzația de râu curgător. Aceste manifestări se pot asocia între ele, căpătând un caracter polimorf. În perioada de debut, crizele durează câteva minute sau ore, iar în timp devin lungi, chinuitoare, alterează starea generală și scad capacitatea de muncă a bolnavului. Masticația ameliorează senzațiile neplăcute, ceea ce-i face pe pacienți să mestece în continuu – semn patognomonic pentru glosodinie. Intensitatea paresteziilor crește în a doua jumătate a zilei și este amplificată în timpul vorbirii.

Teritoriile de distribuție a simptomelor clinice:

1. Zona de declanșare
- Este regiunea în care debutează parestezia;
- Cel mai frecvent e reprezentată de vârful limbii, mai rar de mucoasa jugală, buze, palat etc;
2. Zona de distribuție
- Sunt alăturate zonelor de declanșare, participă la distribuția paresteziilor în teritoriile învecinate;
3. Zona dominantă
- În care intensitatea fenomenelor este maximă, epicentrul parestezic.

Clasificări

Clasificarea topografică se face in funcție de zona de declanșare și distribuție după cum urmează:
1. Linguomandibulară
2. Glosofaringiană
3. Mandibulo-maxilară
4. Maxilară
5. Fronto–parietală
6. Occipitală

După țesuturile afectate se disting:
a. Stomatodinia mucozală – când parestezia interesează mucoasa bucală;
b. Stomatodinia dermatomucozală – parestezia are și o localizare cutanată la nivelul feței.

Diagnosticul diferențial

Se face cu:
• Nevralgia nervului lingual
• Nevralgia nervului glosofaringian
- Există durerea paroxistică, unilaterală, în glosodinie – parestezii;
- Fenomenele dureroase sunt atenuate în timpul masticației în glosodinie și amplificate în nevralgii;
• Glosita din anemia pernicioasă
- În cadrul ei apar semne de afectare generală.

Tratament

Deoarece nu se cunoaște cu exactitate cauza declanșării glosodiniei, tratamentele trebuie corelate cu manifestările generale și pot include:
- Administrarea complexului de vitamine B pentru refacerea filetelor nervoase, vitaminele A și C;
- În tulburări nervoase, la recomandarea medicului specialist se iau antidepresive, tranchilizante, anticonvulsivante, ședințe de psihoterapie;
- Excluderea din alimentație a condimentelor, cafelei, renunțarea la fumat, folosirea de paste de dinți nementolate;
- Dacă există factori iritativi în cavitatea orală, se vor suprima prin asanare și/sau înlocuire a obturațiilor/lucrărilor protetice necorespunzătoare;
- Local, se aplică badijonări cu anestezice de contact, se infiltrează nervul alveolar inferior cu anestezice, se recomandă radioterapie antiinflamatorie.