Gingivita de sarcină

Gingivita reprezintă inflamarea reversibilă a țesutului gingival de acoperire și este cea mai comună patologie orală întâlnită în timpul sarcinii. Aproximativ jumătate dintre femeile cu gingivită pre-existentă diagnosticată și nu numai, prezintă un episod acut de gingivită în timpul sarcinii.

Cauzele gingivitei de sarcină sunt puse pe seama modificărilor hormonale care intervin în timpul sarcinii. Nivelul de progesteron crește, cu afectarea microvascularizației și a răspunsului sistemului imun. Aceste modificări au loc pe fondul unei flore bacteriene virulente și a unei igiene orale defectuoase. În timpul sarcinii răspunsul imun la nivelul parodonțiului (gingiei) este afectat, cu scăderea capacității de apărare și a eficienței. Totuși, datorită modificărilor hormonale, s-a observat o creștere selectivă a populațiilor bacteriene implicate în apariția bolii parodontale, cu preponderență bacteriile anaerobe.

Clinic, gingivita de sarcină se prezintă sub forma unei inflamații la nivelul papilelor interdentare. Gingia devine roșie, lucioasă, tumefiată și este moale, netedă. Dacă este iritată sau traumatizată, sângerează mai ușor decât de obicei. La unele paciente aceste simptome pot evolua spre epulisul de sarcină, care este cel mai des întâlnit pe suprafața vestibulară a gingiei. Acesta reprezintă o masă gingivală aplatizată și sferică, este nedureros și are o consistență variabilă. Leziunea este superficială și nu invadează țesuturile învecinate. Dacă crește în dimensiunea poate interfera cu masticația, se ulcerează și pacienta semnalând jenă dureroasă localizat.

Dinții pot fi mobili ușor. Această mobilitate este întâlnită în mod fiziologic în sarcină, datorită melanjului de hormoni care cresc elasticitatea ligamentelor și implicit a ligamentelor dentare. Totuși, dacă această mobilitate este asociată cu modificări grave la nivelul gingiei, halitoză și sângerare gingivală abundentă, poate fi semnul evoluției unei gingivite netratate spre parodontită. Femeia însărcinată nu este o excepție, mai ales în cazul în care nu există o igienă corectă și susținută a cavității orale.

Există studii care corelează afectarea parodontală din timpul sarcinii cu travaliul înainte de termen sau greutate scăzută la naștere, dar această legătură încă nu este clinic decelată. S-a raportat un singur caz în literatura de specialitate de naștere prematură cu făt mort datorată unei infecții secundare cu Fusobacterium nucleatum, bacterie direct implicată în patologia la nivelul gingiei. Este foarte probabil că această pacientă a prezentat și o afectare a imunității generale date de alte afecțiuni, oferind astfel șansa intrării în circulația sangvină a acestui tip de bacterie. Astfel de cazuri sunt extrem de rare. Mai există corelații între gradul de afectare gingivală și gradul de risc al sarcinii. S-a constatat că femeile cu o sarcină cu risc crescut (cu boli generale cronice, peste 35 de ani, cu sarcini dificile în antecedente sau probleme ginecologice pre-existente) prezintă o afectare mai puternică a țesutului parodontal în timpul sarcinii, cu necesitatea mai multor vizite la stomatolog. Deși cercetările sunt încă în desfășurare în acest domeniu, este prudent a se menține o sănătate gingivală pe timpul sarcinii.

Cum pot trata gingivita de sarcină?
Răspunsul este simplu datorită faptului că majoritatea bolilor gingivale din timpul sarcinii pot fi prevenite prin îndepărtarea iritanților locali și prin instituirea unei igiene orale riguroase. Dacă este nevoie de intervenții stomatologice acestea se pot face după primul trimestru de sarcină, când s-a terminat organogeneza. În general gingivitele nu necesită intervenții foarte complicate. Detartrajul, periajul profesionist și recomandarea folosiri unei ape de gură cu clorhexidină pot opri evoluția acestei afecțiuni.