Fotofobia (fotosensibilitatea)

Fotofobia (fotosensibilitatea)

Fotofobia este un simptom caracterizat de disconfort ocular sau la nivelul capului în prezența luminii puternice.

Cu aproape opt decenii în urmă, pentru a defini fotofobia, Lebensohn spunea că expunerea ochiului la lumină induce sau agravează durerea la nivelul său. Acest simptom poate fi întâlnit și sub denumirea de fotosensibilitate.

Este frecvent întâlnit și poate afecta considerabil calitatea vieții pacientului. În ciuda prevalenței sale crescute, fotofobia este puțin înțeleasă și greu de tratat. (1) (2)

Sensibilitatea extremă declanșată de expunerea la lumină a fost descrisă pentru prima dată în anii 1930. Termenul „fotofobie” provine din cuvintele de origine greacă photo (însemnând lumină) și phobia (însemnând frică, teamă). (1) (3)


Cauze și factori de risc

Fiind un simptom, prima etapă pentru managementul fotofobiei este indentificare și tratarea cauzei subiacente. Principalele cauze ale fotofobiei sunt de natură oftalmologică sau non-oftalmologică (cel mai frecvent neurologică).
Trebuie să diferențiem fotofobia de alte simptome printre care:

  • senzația de disconfort în prezența luminii puternice neînsoțită de durere determinată de o disestezie cu origine talamică sau un sindrom de hiperpatie; 
  • hemeralopia – se referă la încețoșarea vederii din cauza luminii, frecvent întâlnită la pacienții cu afecțiuni retiniene sau ale nervului optic. (1) (3)


Printre afecțiunile analizatorului vizual care pot cauza fotofobie enumerăm:

  • afectarea segmentului anterior al globului ocular: inflamație (uveită, irită), conjunctivită, afecțiuni corneene, blefarită, defecte de transiluminare a irisului, uscarea ochiului; aceasta din urmă este cea mai frecventă cauză de fotofobie; 
  • pterigium (formațiune externă oculară care se formează la nivelul conjunctivei și se extinde pe suprafața corneană, cauzată de o degenerescență elastică a colagenului și proliferării fibrovasculare);
  • neuropatie corneană;
  • keratita interstițială (Sindrom Cogan);
  • afectarea segmentului posterior a globului ocular: inflamație a corpului vitros, uveita, disfuncție a fotoreceptorilor, distrofie retiniană, albinism, acromatopsia, distrofia celulelor cu conuri, retinitis pigmentosa, sindrom Alström, sindrom Sjögren-Larsson; 
  • afectarea nervului optic; 
  • afectarea chiasmei optice (formațiune tumorală la nivelul glandei pituitare); 
  • hiperexcitabilitatea lobului occipital la nivel cerebral. (1) (4)


Afecțiunile neurologice care se pot manifesta cu fotofobie sunt:

  • migrena;
  • blefarospasmul
  • paralizie supranucleară progresivă; 
  • traumatisme cerebrale;
  • iritare meningeală (meningită, hemoragie subarahnoidiană); 
  • afectarea talamusului (tumori, accidente vasculare, hemoragii).


Există și afecțiuni psihiatrice care pot include fotofobia ca simptom:

  • agorafobia;
  • tulburarea anxioasă; 
  • depresia;
  • migrena (80% dintre pacienții care suferă de migrenă au fotofobie, aceasta fiind unul dintre criteriile de diagnostic pentru migrenă; acești pacienți sunt mai sensibili la lumină între episoadele de migrenă, comparativ cu indivizii sănătoși).


Fotofobia se mai poate manifesta în:

  • neurastenie (oboseala cronică); 
  • fibromialgie;
  • turbare;
  • afecțiuni inflamatorii ale tubului digestiv; 
  • trisomia 18;
  • rubeolă;
  • deficitul de zinc cu insuficiență exocrină; 
  • sindromul IFAP (asociază ihtioza cu alopecia și fotofobia)
  • mahmureală.


Medicamentele care pot induce fotofobie sunt:

  • barbiturice;
  • benzodiazepine; 
  • clorochine;
  • metilfenidat; 
  • haldol;
  • holendronat. (1) (3)


Semne și simptome

Pragul individual de sensibilitate la lumină variază, în cazul fotofobiei, de la persoană la persoană. A fost observată și o variație a sensibilității cu anotimpurile, pragul de disconfort fiind mai mic în lunile de iarnă comparativ cu lunile de vară. Un alt factor care influențeză pragul de disconfort este cantitatea de lumină, vederea binoculară fiind astfel asociată cu un prag mai redus față de vederea unilaterală. Printre factorii care determină un disconfort crescut în cazul fotofobiei mai putem enumera:

  • lungimea de undă (pacienții care suferă de migrenă au un disconfort crescut în urma expunerii la lungimile de undă ale luminii roșii sau albastre); 
  • sursa de lumină pulsatilă (un stimul cu 2-8 ciclii/secundă afectează cel mai mult pacienții care suferă de migrenă sau epilepsie fotoindusă). (3)


Diagnostic clinic și paraclinic

Înante de a institui tratamentul fotofobiei este necesară identificarea cauzei. Pentru stabilirea diagnosticului sunt esențiale:

  • anamneza;
  • examinarea neurologică; 
  • examinarea oftalmologică (inclusiv câmpul vizual).


Deoarece fotofobia poate implica existența unei tumori pituitare sau alte procese intracraniene, putând fi chiar determinată de meningită, sunt uneori necesare investigații imagistice neurologice ca RMN-ul cerebral.


Pentru a diagnostica sindromului de ochi uscat sunt necesare: investigarea filmului lacrimal, timpului de rupere a filmului lacrimal, verificarea integrității corneei cu fluoresceină, testul Schirmer.


Neuropatia corneană este diagnosticată printr-un test în cadrul căruia se instilează lidocaină la nivel ocular. Dacă durerea și disconfortul dispar este posibil acest diagnostic.


Migrena este diagnosticată prin identificarea episoadelor recurente de cefalele (durerea de cap) având anumite caracteristici, fără a fi găsite semne de afectare neurologică la examenul clinic sau modificări în urma investigațiilor imagistice. Criteriile de diagnostic sunt:

  • cel puțin două dintre: durere unilaterală; durere pulsatilă; agravarea durerii cu mișcarea; intensitatea moderată sau severă a mișcării;
  • cel puțin una dintre: greață/vomă; fotofobie și fonofobie.

 
În cadrul etapelor diagnostice sunt importante screening-ul pentru depresie și anxietate. (1), (5)


Tratament

Utilizarea ochelarilor de soare cu lentile închise la culoare este una dintre principalele abordări terapeutice simptomatice în cazul fotofobiei. Este recomandată evitarea purtării acestor ochelari în interior deoarece poate crește sensibilitatea persoanei la lumină.
Ochelarii de soare cu lentile colorate în nuanțe roșii au fost testați la pacienții cu fotofobie cauzată de o disfuncție a celulelor cu conuri, însă această culoare a lentilelor exacerbează fotofobia asociată migrenelor. Purtarea ochelarilor cu lentile colorate este utilă, de asemenea, în prezența unei lumini puternice pentru pacienții cu migrenă, cefalee tensională.


În cadrul managementul sindromului de ochi uscat care poate cauza fotofobie, prima etapă este identificarea unei afecțiuni subiacente (sindrom Sjögren sau disfuncția glandei lacrimale), în acest caz fiind instituit un tratament specific. Tratamentul local durează între 3 și 6 luni și poate include ciclosporină. Dacă uscarea ochilor este determinată de un tratament medicamentos urmat, medicul poate sugera schimbarea acestuia. Dacă problema este declanșată de utilizarea lentilelor de contact poate fi schimbat tipul acestora sau redus timpul de purtare.


În cadrul tratamentului fotofobiei pot fi utilizate picături cicloplegice care reduc spasmul de la nivelul mușchiului ciliar.


Poate fi utilizată și medicație sistemică ca: sedative (barbiturice care reduc iritabilitatea nervului trigeminal), beta-blocante, blocanți de canale de calciu și anti-convulsivante.


Există și o serie de proceduri care pot fi abordate în cazul fotofobiei:

  • injectarea nervului supraorbital (reduce sensibilitatea la lumină); 
  • injectarea de alcool (40-60%) la nivelul orbitei în cazul inflamației oculare; 
  • injectarea de toxină botulinică (reduce fotofobia asociată cefaleei post-traumatice și migrenei cronice). (1), (3), (6)


Recomandări pentru pacienți

Senzația de disconfort în urma expunerii la lumină puternică poate fi redusă prin:

  • evitarea luminii puternice solare;
  • închiderea ochilor ;
  • purtarea ochelarilor de soare cu lentile închise la culoare; 
  • reducerea luminozității din cameră.


Consultați medicul dacă:

  • gradul de disconfort este sever și apare durere; 
  • aveți nevoie să purtați ochelari de soare chiar și în interior; 
  • sensibilitatea la lumină asociază: dureri de cap (cefalee), ochi roșii, vedere încețoșată.
Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum