Osteoporoza

Osteoporoza este o boala sistemica caracterizata prin deteriorarea arhitecturii tesutului osos, avand drept consecinte cresterea fragilitatii osoase si cresterea riscului de fractura. Gradul de osteoporoza este cuantificat la nivelul colului femural si la nivelul coloanei lombare, zonele cele mai expuse la fracturi si tasari vertebrale. Osteoporoza reprezinta una dintre marile probleme de sanatate la nivel mondial si afecteaza mai ales persoanele in varsta. Odata cu cresterea sperantei de viata se apreciaza ca incidenta osteoporozei va creste. In prezent studiile arata ca 80% din femeile de 60 de ani au osteoporoza si 100% din cele de 80 de ani.
Factorii care influenteaza masa osoasa maxima sunt :
-sexul: barbatii au densitate osoasa mai mare decat femeile
-rasa: negrii au densitate osoasa mai mare decat albii
-factorii genetici: densitate osoasa mai redusa la fiicele femeilor cu osteoporoza
-steroizii gonadali: deficit de estrogeni
-hormonul de crestere
-momentul instalarii pubertatii:femeile cu menarha intarziata au risc mai mare pentru aparitia osteoporozei
-aportul exogen de calciu: suplimentarea moderata de calciu in perioada prepubertara amplifica cresterea osoasa
-efortul fizic
-factorii hormonali - parathormonul si calcitonina, glucocorticoizi, estrogeni, androgeni, hormonii tiroidieni (Parathormonul este un hormon secretat la nivelul tiroidei de catre glandele paratiroidiene. Factorul stimulant al secretiei parathormonului este hipocalcemia. Parathormonul actioneaza asupra osului inducand resorbtia osteoclastica. La nivelul rinichiului creste resorbtia calciului si favorizeaza excretia de fosfor. De asemenea actioneaza indirect pe tubul digestiv prin intermediul vitaminei D, care stimuleaza absorbtia intestinala de calciu si fosfor)
-vitamina D
Cel mai important factor pentru mentinerea echilibrului procesului de remodelare a osului este reprezentat de activitatea fizica. Persoanele sedentare si cele care prezinta imobilizari prelungite datorita unor suferinte sunt expuse riscului de osteoporoza. Imobilizarea prelungita a unei extremitati determina aparitia osteoporozei la acest nivel.
Localizare. Cele mai frecvente localizari ale osteoporozei sunt la nivelul coloanei vertebrale si la nivelul colului femural, de aceea toate testele care urmaresc diagnosticarea si evolutia aceastei boli sunt centrate pe aceste segmente anatomice.
Osteoporoza vertebrala - se remarca o rarefactie osoasa care determina tasari si deformari vertebrale. Cel mai frecvent osteoporoza vertebrala se localizeaza la nivelul coloanei lombare sau toracale. Osteoporoza vertebrala poate cauza hernia de disc, fractura corpilor vertebrali sau colapsul acestora. Manifestarile clinice constau in dureri difuze sau localizate, impotenta functionala.
Osteoporoza colului femural apare mai frecvent la persoanele in varsta care pot prezenta fractura de col femural chiar la traumatisme minime. Osteoporoza colului femural este de obicei asimptomatica pana cand se produce fractura.
Clasificare. Osteoporoza apare prin cresterea resorbtiei osoase asociata cu scaderea ratei de formare a tesutului osos.
Din punct de vedere anatomopatologic exista doua mari tipuri de osteoporoza:
- osteoporoza de tip 1 - este osteoporoza osului spongios, trabeculara. Apare mai frecvent la femeie dupa menopauza. Este cauzata de modificarile hormonale si se poate corecta prin administrarea de hormoni. Acest tip de osteoporoza predispune la formarea de fracturi si tasari vertebrale.
- osteoporoza de tip 2 - este tipul de osteoporoza in care se pierde atat os cortical cat si trabecular. Apare cu frecventa egala la ambele sexe si se considera ca este datorata secretiei crescute de parathormon. Cel mai frecvent apar fracturi de sold.
Din punct de vedere al etiologiei osteoporozei exista osteoporoza primara sau osteoporoza secundara.
Osteoporoza primara - nu se cunoaste cu exactitate cauza. Cea mai frecventa forma este cea de involutie. De asemenea, cazurile de osteoporoza care apar la tineri sunt de obicei forme de osteoporoza primara.
Osteoporoza secundara - se asociaza cu o alta boala.
Exista numeroase afectiuni care pot determina secundar osteoporoza:
afectiuni endocrine: diabet zaharat tip 1, hipotiroidism, acromegalie, hipogonadism, hipercorticism- boli de tesut conjunctiv - osteogenesis imperfecta
-afectiuni hematologice-leucemia, mielom multiplu, anemie cronica
-boli digestive-sindrom de malabsorbtieciroza, biliara primitiva
-tratamente:hormoni tiroidieni, heparina, anticonvulsivante, glucocorticoizi, metotrexat
-afectiuni reumatismale-poliartrita reumatoida, spondilita anchilopoietica
imobilizare
-deficite nutritionale-aport redus de calciu, dieta vegetariana, malnutritie
-fumat
-consumul excesiv de alcool
Osteoporoza in menopauza. In mod normal resorbtia fiziologica a osului apare in jurul varstei de 50 de ani. Pierderea este progresiva - se considera ca la varsta de 80 de ani exista jumatate din cantitatea de os care era prezenta la varsta de 30 de ani. Studiile au aratat ca 100% din femeile de 80 de ani au osteoporoza. Resorbtia osoasa indusa de inaintarea in varsta este o resorbtie situata atat la nivel cortical cat si trabecular. Resorbtia de varsta se datoreaza mai ales scaderii activitatii osteoblastelor (celule formatoare de os). Osteoporoza de menopauza este insotita de cresterea nivelului plasmatic al calciului si de cresterea calciului urinar. Osteoporoza care apare dupa menopauza este maxima dupa 10 ani de la instalare.
De asemenea, la persoanele in varsta scade activarea renala a vitaminei D si creste cantitatea de parathormon sintetizat la nivelul paratiroidelor, hormon care stimuleaza resorbtia osoasa. Persoanele in varsta prezinta si o activitate fizica scazuta fapt care contribuie la resorbtia osoasa. Absorbtia intestinala de calciu este diminuata. La varstnici este necesara suplimentarea aportului de calciu pana la 1, 5 grame / zi.
Osteoporoza de imobilizare. Se constata ca imobilizarea completa prezinta modificari dramatice la nivelul masei osoase. O imobilizare completa mentinuta timp de 6 luni determina scaderea masei osoase cu aproximativ o treime. Imobilizarea completa apare mai ales in suferinte neurologice soldate cu aparitia paraliziei.

Pentru a preveni aparitia osteoporozei este necesara activitate fizica intensa. De aceea pacienti care sunt nevoiti sa stea in pat mult timp trebuie supusi unui program de kinetoterapie cu contractii musculare si mobilizari ale membrelor. Osteoporoza determinata de imobilizare prezinta o scadere mai mare a osului trabecular.
Osteoporoza cauzata de deficitele nutritionale. Osteoporoza poate fi cauzata de deficitul alimentar de calciu, fosfor, proteine sau alte vitamine. Deficite nutritionale pot aparea in cazul consumului cronic de alcool, pentru ca alcoolul determina afectarea tubului digestiv cu aparitia gastritei atrofice si interfera cu absorbtia intestinala de calciu. Deci alcoolul poate cauza osteoporoza. La femeia insarcinata sau care alapteaza este necesar sa se suplimenteze aportul acestor factori pentru ca exista un necesar crescut.
Osteoporoza indusa de medicamente. Exista numeroase medicamente care pot produce osteoporoza secundara, prin mecanisme diverse. Metotrexatul induce osteoporoza din cauza efectelor citotoxice. Heparina induce pierdere de os. Alte medicamente actioneaza prin inhibarea absorbtiei fosfatului la nivelul tubului digestiv (barbiturice, fenitoina, hidroxid de aluminiu). In schimb, anumite medicamente produc resorbtia crescuta a calciului la nivel renal, cu efecte favorabile asupra resorbtiei osoase. Dintre aceste medicamente amintim diureticele tiazidice care sunt folosite pentru tratamentul hipertensiunii arteriale sau insuficientei cardiace.
Osteoporoza secundara altor afectiuni. Majoritatea afectiunilor cronice care determina imobilizare si malnutritie cauzeaza in mod secundar osteoporoza. De asemenea, tratamentul cortizonic este un factor determinant pentru aparitia osteoporozei.
Mielomul multiplu - se caracterizeaza prin aparitia unei osteoporoze difuze din cauza secretiei de catre celula anormala a unui factor de activare a osteoclastilor.
Leucemia si limfoamele - mecanismul aparitiei osteoporozei este similar mielomului multiplu - secretie a unui factor care stimuleaza osteoclastele.
Hipertiroidismul determina osteoporoza printr-un mecanism care nu este complet cunoscut, cu predominenta resorbtiei fata de procesul de sinteza.
Insuficienta renala cronica - determina scaderea concentratiei de vitamina D.
Hiperparatiroidismul - determine cresterea resorbtiei osoase prin cresterea numarului de osteoclaste.
Diagnostic. Osteoporoza este o afectiune saraca in manifestari clinice. Din cauza microfracturilor pacientul poate acuza durere la nivelul oaselor. Cel mai frecvent durerea apare la nivelul vertebrelor lombare. De asemenea, pacientii imobilizati indelung prezinta o scadere a masei musculare, a tonusului muscular. Pentru diagnosticul modern al osteoporozei se folosesc : absorbtiometria unifotonica, absorbtiometria cu raze X si computer tomografia cantitativa.
Absorbtiometria unifotonica se bazeaza pe principiul ca o raza fotonica emisa este atenuata la trecerea prin structurile osoase. Gradul de atenuare permite evaluarea continutului mineral al osului. Aceasta metoda nu se poate folosi pentru aprecierea densitatii osoase la nivelul vertebrelor. Pentru aceasta se foloseste absorbtiometria bifotonica.
Tomografia computerizata cantitativa masoara densitatea osului trabecular. Aceasta metoda este limitata de faptul ca exista un grad mare de iradiere.
Cea mai folosita metoda si cea mai fidela pentru diagnosticul osteoporozei este absorbtiometria duala cu raze X (DEXA), o metoda ce permite aprecierea densitatii osoase la nivelul intregului schelet inclusiv la nivelul vertebrelor. Prezinta doze mici de iradiere, se efectueaza rapid si are rezultate foarte bune.
Tratament. Osteoporoza este o afectiune cu incidenta in crestere la nivel mondial, din cauza cresterii sperantei de viata. Obiectivul principal al tratamentului este reprezentat de evitarea scaderii densitatii osoase. Exista metode medicamentoase sau nemedicamentoase pentru a influenta resorbtia osoasa. Principalele aspecte vizate se refera la profilaxia si tratamentul precoce al afectiunii pentru a preveni aparitia fracturilor.
Metode nemedicamentoase - osteoporoza se poate preveni mai usor decat se poate trata. Se recomanda:
- renuntarea la fumat
- evitarea consumului de alcool in exces
- evitarea medicamentelor care provoaca osteoporoza, in masura posibilului
- activitatea fizica regulata - gimnastica medicala specifica, mai ales pentru femei in perioada de menopauza, mersul pe jos
- evitarea dietelor prea restrictive
Masurile de preventie se adreseaza in special femeilor in perioada de menopauza pentru ca atunci masa osoasa scade cu o rata mare. In unele cazuri se recomanda administrarea de estrogen dupa perioada de menopauza pe perioade mai lungi de timp, uneori chiar pana la 5 ani.
Tratament medicamentos foloseste agentii care influenteaza metabolismul osului. Osteoporoza prezinta doua mari procese de aparitie: cresterea resorbtiei sau scaderea sintezei osoase. Se folosesc medicamente care impiedica resorbtia osoasa sau care favorizeaza sinteza.

Buna seara!
Veti afla raspunsurile la ambele intrebari consultand un endocrinolog.
Strict personal, eu nu mai prescriu se foarte multi ani medicamentul mentionat, deoarece nu am observat vreo eficacitate, in contextul unui pret fabulos al acestui tratament.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior

Buna ziua!
Se pare ca acordati osteoporozei o importanta mult mai mare decat o merita..
De fapt, dupa o experienta personala de 16 ani in ortopedie (atat in Romania cat mai ales in Franta), am incetat sa mai prescriu medicamente impotriva osteoporozei (sunt fabulos de scumpe si cu o utilitate incerta in experienta mea).
Eu sfatuiesc pe toti pacientii care sunt ingrijorati de aceasta problema sa apeleze la tratamente de tip homeopatic/naturist.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior

Da, evident.
Cu stima,
Marius Uscatu
Chirurg ante-picior