Fistula recto-vaginală

Fistula recto-vaginală este o afecțiune medicală ce compromite legătura anatomică dintre rect si vagin, determinând apariția unui pasaj patologic între aceste două structuri. O fistulă de această natură poate fi debilitantă, provocând disconfort semnificativ, jenă și o serie de provocări de natură fizică și psihologică persoanelor afectate.

Ce este o fistulă recto-vaginală?

O fistulă recto-vaginală este o legătură patologică ce se formează între rect (porțiunea finală a intestinului gros) și vagin. În mod normal, aceste două structuri sunt separate de țesut și mușchi, însă atunci când această barieră este întreruptă, rezultatul este reprezentat de formarea unei fistule, permițând materiilor fecale de la nivel rectal să pătrundă în canalul vaginal. (1)

Prevalență

Fistulele recto-vaginale sunt puțin frecvente, dar pot afecta persoane de toate vârstele și din toate mediile. Prevalența exactă a acestora variază în funcție de populație și regiune geografică, însă pot fi întâlnite mai frecvent la anumite persoane. Spre exemplu, acestea sunt mai des diagnosticate la femeile care au născut, adesea ca urmare a complicațiilor în timpul nașterii.

Mai mult, persoanele cu boală Crohn sau colită ulceroasă prezintă un risc crescut de a dezvolta o fistulă recto-vaginală din cauza inflamației cronice a tractului gastrointestinal. Pacienții care au necesitat radioterapie în zona pelviană pentru tratamentul cancerului prezintă, totodată, un risc mai crescut de dezvoltare a acesteia.

Este important de remarcat faptul că fistulele de această natură pot apărea atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare, iar prevalența lor poate fi subraportată din cauza naturii sensibile a afecțiunii și a stigmei ce poate fi asociată cu acestea. (2)

Etiologie

Fistulele recto-vaginale pot fi cauzate de o varietate de factori.

  • Nașterea: una dintre cele mai frecvente cauze ale fistulelor recto-vaginale este nașterea traumatică, în special atunci când apare o ruptură extinsă în timpul nașterii. (3)
  • Boala inflamatorie intestinală (IBD): afecțiuni precum boala Crohn și colita ulceroasă pot duce la inflamație cronică și leziuni tisulare în tractul digestiv, crescând riscul de dezvoltare a fistulei.
  • Infecții: infecțiile în zona rectală sau vaginală, cum ar fi diverticulita sau boala inflamatorie pelvină, pot duce la degradarea țesuturilor și formarea unei fistule. (4)
  • Operații: o intervenție chirurgicală pelviană sau colorectală anterioară se poate complica prim formarea unei fistule.
  • Radioterapia: pacienții care au suferit radioterapie în regiunea pelviană, adesea pentru tratamentul cancerului, prezintă un risc crescut de a dezvolta fistule recto-vaginale din cauza leziunilor tisulare apărute în urma tratamentului. (5)


Semne și simptome

Simptomele fistulelor recto-vaginale pot varia ca severitate, însă cel mai caracteristic simptom este trecerea materiilor fecale prin vagin. În consecință, pot apărea scurgeri vaginale cu un miros neplăcut din cauza prezenței materiilor fecale la acest nivel, asociindu-se deseori și cu infecții recurente ale tractului urinar din cauza învecinării acestuia cu rectul și cu vaginul. Unii pacienți experimentează și disconfort sau durere pelvină, în special în timpul tranzitului intestinal, iar contactul frecvent dintre materiile fecale și zona vaginală poate duce la iritații și disconfort ale pielii.

Cu toate acestea, impactul nu este numai de natură fizică, ci și emoțională, întrucât afecțiunea determină o incomoditate a pacienților și o scădere a stimei de sine, putând apărea astfel anxietate, depresie și o scădere generală a calității vieții și o modificare a percepției asupra acesteia. (3)

Diagnostic

Diagnosticul unei fistule recto-vaginale implică de obicei o combinație de revizuire a istoricului medical, examen fizic și teste de diagnostic. Istoricul medical și examenul fizic sunt esențiale, medicul întrebând despre simptomele pe care pacientul le resimte, istoricul medical al acestuia și factorii de risc pe care îi prezintă. Un examen fizic poate evidenția semne cheie precum secreții vaginale anormale sau inflamație locală.

Mai mult, proceduri precum colonoscopia sau sigmoidoscopia pot ajuta la vizualizarea mucoasei rectale și la identificarea oricăror anomalii sau fistule, ce se pot identifica și prin teste precum tomografii, RMN sau clismă cu bariu. Acestea pot fi efectuate pentru a obține imagini detaliate ale rectului și vaginului, ajutând la diagnostic. (4)

Tratament

Alegerea tratamentului pentru fistulele recto-vaginale depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea și localizarea fistulei, factorul ce a determinat apariția acesteia și starea generală de sănătate a pacientului. Opțiunile de tratament pot include:

  • modificări ale stilului de viață;
  • grefe de țesut;
  • fistulotomie;
  • colostomie;
  • medicație.


În unele cazuri, fistulele mici și asimptomatice pot fi gestionate conservator, cu modificări ale stilului de viață, cum ar fi modificări ale dietei și exerciții pentru podeaua pelvină, pentru a minimiza simptomele. Medicamentele, precum antibioticele și medicamentele imunosupresoare, pot fi prescrise pentru a trata afecțiunile inflamatorii subiacente care contribuie la apariția fistulelor. (6)

Fistulotomia, o procedură chirurgicală în care fistula este deschisă și reparată, este adesea o opțiune pentru fistulele recto-vaginale simple, joase. Fistulele mai complexe sau cu localizare mai înaltă pot necesita grefe de țesut sau lambouri pentru a închide fistula și a întări țesuturile lezate. În cazuri severe, în special atunci când alte tratamente nu sunt fezabile, poate fi efectuată o colostomie pentru a îndepărta riscul ca materiile fecale să pătrundă prin zona afectată, permițând fistulei să se vindece. (2)

Prognostic

Prognosticul pentru fistulele recto-vaginale depinde de mai mulți factori, inclusiv dimensiunea și localizarea fistulei, cauza apariției, starea generală de sănătate a pacientului și abordarea de tratament aleasă. Fistulele recto-vaginale mai mici, joase, care sunt tratate corespunzător, tind să aibă un prognostic bun, cu șanse mari de închidere cu succes și de ameliorare a simptomelor.

Fistulele mai mari sau complexe, în special cele asociate cu boala inflamatorie intestinală sau cu radioterapie anterioară, pot fi mai dificil de tratat, iar prognosticul poate fi mai puțin favorabil. Cu toate acestea, diagnosticul precoce și tratamentul prompt sunt cruciale pentru îmbunătățirea prognosticului și reducerea complicațiilor asociate. (2)

Pacienții trebuie să lucreze îndeaproape cu medicii pentru a determina cel mai potrivit plan de tratament în funcție de circumstanțele personale. Este esențială menținerea unei comunicări deschise cu echipa medicală pentru a monitoriza evoluția afecțiunii și pentru a face ajustările necesare la planul de tratament, după cum este necesar. (7)

Concluzie

Fistulele recto-vaginale pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane, ducând atât la disconfort fizic, cât și la suferință emoțională. Diagnosticul precoce și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a acestei afecțiuni. Cu abordarea corectă a tratamentului, pacientele pot obține ameliorarea simptomelor și își pot îmbunătăți calitatea vieții.


Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum