Fibroza chistica (Mucoviscidoza)

Fibroza chistica este o conditie patologica frecventa, ereditara care afecteaza nou-nascutii. Este o afectiune in care secretiile interne ale corpului devin vascoase si interfereaza cu functia anumitor organe cum ar fi plamanii si tractul digestiv. Este determinata de o gene defectiva care controleaza miscarea sarii si a apei prin membrana celulara. Cand apare fibroza chistica, prea multa sare si insuficienta apei traverseaza celula la interior si transforma secretiile corpului din lubrifiante in substante lipicioase si vascoase-dense. Mucusul se coaguleaza in organele tubulare ale corpului, in ducte si pasaje, blocandu-le si favorizand infectia.

Gena defectiva care determina fibroza chistica este recesiva, ceea ce inseamna ca este nevoie de doua gene separate, una de la mama si cealalta de la tata, pentru a o forma si mosteni. Este posibil ca unele persoane sa fie purtatoare ale genei si sa nu dezvolte boala. O persoana din 25 poarta aceasta boala. Daca doi purtatori sunt parintii unui copil, acesta are 25% nesansa de a dezvolta fibroza chistica.

Simptomele fibrozei chistice includ:

• infectii pulmonare recurente
• crestere staturo-ponderala deficitara
• diabet sau infertilitate.

Cele mai caracteristice simptome ale fibrozei chistice sunt:

• pielea sarata
• pastrarea apetitului dar castig diminuat in greutate si talie
• producere de mucus in exces
• tusea/dispneea.

Barbatii pot deveni infertili prin absenta bilaterala a vaselor deferente. De obicei tabloul clinic al fibrozei chistice apare in copilarie. Ileusul meconial este o descoperire obisnuita la nou-nascutii cu mucoviscidoza.

Tratamentul tinteste controlul activ al infectiilor cailor aeriene superioare si incurajarea unei nutritii eficiente si a unui stil de viata activ. Tratamentul pentru fibroza chistica este pentru toata viata si doreste maximizarea functiei organelor afectate si astfel a calitatii vietii. Tratamentul poate doar sa incetineasca declinul functiei organelor, nu este unul curativ. Tratamentul vizeaza:

• plamanii
• tractul gastro-intestinal (incluzand insulina si suplimentarea enzimelor pancreatice)
• organele reproductive (incluzand tehnologie de asistenta reproductiva)
• suport psihologic.

In cele mai multe cazuri fibroza chistica determina un deces prematur. Durata de viata asteptata este de 36 de ani dupa estimarile Fundatiei Fibrozei Chistice.

Astazi rata supravietuirii este de 36 de ani, mai ridicata la barbati fata de femei. Implicarea pumonara este progresiva, incepand cu bronsite, bronsiolite, apoi bronsiectazii, cord pulmonar si boala pulmonara in stadiu avansat. Complicatiile constau in pneumotorax si hemoptizie. Tulburarile transpiratiei pot determina atac de cord si depletie de sare, mai ales la copii. Mucocelul si mucopiocelul asociat cu sinuzita cronica si polipii nazali pot determina eroziuni ale peretelui sinusal cu complicatii ale sistemului nervos central prin efectul de ocupare de spatiu al mucocelului. Hipertensiunea portala determina ocazional decesul prin varice esofagiene.

Patogenie

Malfunctia genei care codeaza transportul sarii si apei prin membrana celulara este cauza simptomatologiei fibrozei chistice. Acest defect conduce la lipsa secretiei de clorat dependenta de AMPc, din diferite epitelii ale tesuturilor exocrine, conducand la secretii vascoase si dificil de eliminat in:

• plamani
• sinusuri
• pancreas
• intestin
• ficat
• tractul reproductiv.

Tipic pacientul se prezinta cu o afectare multisistemica implicand mai multe sau toate organele mentionate.

Aparatul respirator

Obstructia cronica a cailor aeriene prin secretii mucoase vascoase este urmata rapid de colonizarea de catre bacterii patogene, incluzand Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus si Pseudomonas aeruginosa. Pseudomonas aeruginosa si alte cateva bacterii gram-negative, cum ar fi Stenotrophomonas maltophila, Burkholdenia cepacia, Burkholderia picketii si Burkholderia gladioli adopta frecvent un fenotip mucoid care este multidrog rezistent.

Tardiv in cursul bolii, infectiile persistente si colonizarea bacteriana poate provoca un raspuns inflamator crescut. Prezenta inflamatiei cronice promoveaza vascozitatea cailor aeriene si distrugerea tisulara prin acumularea locala de neutrofile si eliberarea de elastaza. Distrugerea pulmonara progreseaza la bronsiectazii, functie pulmonara alterata si insuficienta respiratorie.

Intestin

Defectele genei fibrozei chistice conduc la reducerea secretiei de clorat si apa in lumenul intestinal, conducand la ileus meconial la nastere si obstructie intestinala distala pe parcursul vietii. Insuficienta pancreatica scade absorbtia continutului intestinal. Problemele mecanice asociate cu inflamatia, cicatrizarea si formarea de stricturi predispun pacientul la incetinirea continutului intestinal si obstructie intestinala prin impactare fecala sau invaginatie. Se pot forma adeziuni conducand la obstructia completa, care necesita rezectie si pierderea epiteliului absorbativ al intestinului distal.

Pancreasul

Ca parte a digestiei normale, acidul gastric este neutralizat de bicarbonatul pancreatic conducand la un pH optimal pentru actiunea enzimelor pancreatice. Secretia redusa de bicarbonat este un fapt demonstrat la pacientii cu fibroza chistica, aceasta afectand digestia. Alti factori precum reducerea continutului in apa a secretiilor, precipitarea proteinelor si impactarea ductelor si acinilor, blocheaza enzimele pancreatice in deversarea lor in intestin. Autodigestia pancreasului conduce la pancreatita. Pacientii cu insuficienta pancreatica dezvolta castig staturo-ponderal deficitar in asociare cu scaune frecventa si urat mirositoare, grase, alaturi de flatulenta si durere colicativa dupa alimentatie.

Ficatul

Absenta proteinei codate de gena implicata in patologie in celulele epiteliale care tapeteaza ductele biliare conduce la reducerea secretiei de clorat si apa, cu cresterea vascozitatii bilei. Ductele biliare se blocheaza cu secretii, un proces extensiv, progresiv care conduce la ciroza obstructiva complicata de varicele esofagiene, splenomegalie si hipersplenism. Implicarea secundara hepatica poate fi determinata de implicarea altor organe, de exemplu malnutritia poate fi sociata cu steatoza hepatica si insuficienta cardiaca dreapta prin hipoxie cronica in congestia pasiva hepatica. Litiaza biliara este mai frecventa la pacientii cu fibroza chistica.

Cauze

Fibroza chistica sau mucoviscidoza este o boala autosomal recesiva determinata de defecte mutationale in gena CFTR, care codeaza o proteina cu functie de canal de clor reglata de catre AMPc. Insuficienta transportului prin canalul de clorat din celulele epiteliale si tulburarile transportului de apa asociate cauzeaza vascozitatea secretiilor in:

• tractul respirator
• pancreas
• tractul gastro-intestinal
• glandele sudoripare
• alte tesuturi exocrine.

Semne si simptome

La 70% dintre pacienti diagnosticul este stabilit inaintea varstei de 1 an, de obicei in primele cateva luni de viata. Totusi la unii bolnavi diagnosticul nu este stabilit decat dupa varsta de 10 ani.
Prezentarea clinica poate varia in functie de grupuri de varsta: prenatal, neonatal, copilarie, adolescenta si adult.

In perioada prenatala.

Sarcina cu risc inalt. Daca se cunoaste genotipul parintilor diagnosticul de fibroza chistica poate fi exclus sau confirmat la un grad inalt de acuratete prin analiza directa a mutatiilor efectuata pe celulele fetale. Aceste celule sunt obtinute prin prelevarea de mostre de vili chorionici la 10 saptamani sau prin cultivarea celulelor amniotice colectate la 15-18 saptamani.
Testul de transpiratie, postnatal trebuie efectuat la toti pacientii la care fibroza chistica este confirmata sau exclusa pe baza testelor ADN prenatale.

Obstructia intestinala fetala. La fetusii care nu au risc de fibroza chistica diagnosticul este suspectat datorita descoperirilor sonografice sugestive pentru obstructia intestinala, cum ar fi aspectul hiperechogen al intestinului fetal. Pentru sarcinile cu evidente fetale ale obstructiei intestinale se poate efectua testul de purtator al genei la parinti. Daca ambii parinti sunt purtatori ai mutatiei, fibroza chistica fetala este 25% probabila si se indica efectuarea unui test de analiza mutationala directa din celulele fluidului amniotic.

Perioada neonatala.

Ileusul meconial. 18% dintre pacientii cu mucoviscidoza prezinta obstructie intestinala in perioada postnatala imediata. Conditia este secundara impactarii meconiale intestinale. Dintre acesti pacienti, 50% sufera complicatii cum ar fi:

• peritonita
• volvulus
• atrezia
• necroza
• perforatia
• formarea de pseudochist.

Sindromul de blocaj meconial poate fi manifestarea principala in perioada neonatala. Se caracterizeaza prin obstructie meconiala intestinala distala tranzitorie ameliorata de pasajul unui segment de meconiu impactat.
Atrezia jejunala poate fi o caracteristica de prezentare in mucoviscidoza, asociata frecvent cu volvulus si peritonita meconiala.
Boala hepatica. Nou-nascutii cu fibroza chistica se pot prezenta cu icter prelungit obstructiv prin staza biliara intra- si extrahepatica. In 50% din cazuri se asociaza ileusul meconial sau pasajul lent al meconiului.

Manifestarile pulmonare. Desi histologia este normala la nastere, modificarile pulmonare incep cu obstructia cailor periferice aeriene prin retinerea secretiilor. Simptomele respiratorii pot incepe in prima luna de viata, de exemplu tuse, tahipnee, wheezing si retractii. Unii copii pot prezenta detresa respiratorie severa asociata cu un sindrom de bronsiolita.
Deficitul de crestere in primele doua saptamani sau castigul in greutate inadecvat la varsta de 4-6 saptamini este frecvent la nou-nascutii cu fibroza chistica.

Perioada copilariei.

Tractul respirator superior. Prezenta polipilor nazali la un copil este o indicatie pentru tesul transpiratiei. Polipii nazali apar la 10-32% dintre pacientii cu fibroza chistica. Peste 90% dintre pacientii peste 8 luni au sinuzita recurenta care este refractara la terapia antibiotica.
Tractul respirator inferior. La 50% dintre pacientii cu fibroza chistica diagnosticul este suspectat datorita simptomelor pulmonare. Desi tractul respirator inferior este implicat invariabil, simptomele apar abia dupa luni sau ani de la nastere.

Manifestarile afectarii tractului respirator inferior includ:

• -pneumonie si bronsiolita prelungita/recurenta
• - atelectazie
• - hiperactivitatea cailor respiratorii - astm refractar si deteriorarea raspunsului la tratamentul cu agenti beta-adrenergici
• - bronsiolita, bronsiectazie
• - tuse cronica care este uscata la inceput, paroxistica, severa noaptea si progresiv productiva
• - cresterea producerii de sputa si modificari ale culorii acesteia, alaturi de febra usoara, dispnee, tahipnee, wheezing si retractii suprasternale si intercostale
• - colonizarea de catre bacterii patogene: Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus sunt cei mai intalniti, apoi Pseudomonas aeruginosa, Aspergillus fumigatus cu dezvoltarea de micetoame
• - initial modificarile functiei pulmonare includ obstructia respiratorie cu hiperinflatie si blocarea gazului, alaturi de fibroza si componente restrictive. Hipoxemia apare initial in timpul somnului si exercitiilor fizice. Hipercapnia este un eveniment tardiv in fibroza chistica si presupune un prognostic negativ.

Tulburarile pulmonare includ:

• - hemoptizia, pneumotoraxul
• - hipocratismul digital.

Tractul gastrointestinal.
Steatorea si insuficienta pancreatica sunt prezente de la nastere la majoritatea pacientilor cu fibroza chistica si determina malabsorbtia grasimilor si proteinelor. Manifestarile clinice includ:

• distensia abdominala
• dureri abdominale
• flatulenta
• scaune grase, urat mirositoare
• castig diminuat in greutate.
• Se poate asocia frecvent cu prolapsul rectal.

Pancreatita acuta, refluxul gastroesofagian si invaginatia sunt intalnite. Impactarea mucoida a apendicelui (masa palpabila asimptomatica in cadranul abdominal inferior).

Sindromul de impactare meconiala si ileusul meconial apar datorita adeziunii scaunelor de peretele intestinal. Clinic sunt caracterizate de crampe recurente, prezenta unei mase palpabile in cadranul abdominal drept inferior si semne de obstructie intestinala completa sau partiala. Incidenta este crescuta in decada a doua si a treia de viata.

Ciroza multilobulara focala biliara a ficatului si colestaza sunt asociate cu fibroza chistica. 30% dintre pacienti prezinta cresterea enzimelor hepatice. La un numar mic de pacienti aceasta afectiune hepatica determina progresia spre ciroza, hipertensiune portala, splenomegalie, varice esofagiene si insuficienta hepatica. Copiii malnutriti sever prezinta un ficat gras.

Absenta vaselor deferente este o descoperire incidentala la orhidopexie sau herniografie.

Deficitul de vitamine, electroliti si proteine se caracterizeaza prin:

• - fontanele proeminenta si pseudotumora cerebrala prin deficitul de vitamina A
• - anemia hemolitica prin deficitul de vitamina E
• - complicatiile hemoragice pot rezulta prin deficitul de vitamina K prin insuficienta hepatica sau malabsorbtie
• - edemul si hipoproteinemia apar in asociere cu alimentatia la san sau cu proteine din soia si se caracterizeaza prin anemie, hepatomegalie, cresterea enzimelor hepatice si acrodermatita enteropatica
• - constipatia, deshidratarea hiponatremica/hipocloremica si pielea sarata
• - alkaloza metabolica hipokaliemica secundara pierderii cronice de sare.

Perioada adolescentei si vietii de adult

Tractul respirator superior si inferior.
Multi pacienti prezinta istoric de infectii pulmonare bacteriene cu debut in copilarie, asociate cu deficit de crestere. La unii pacienti simptomele pulmonare apar inital la 13 ani si dupa a doua decada de viata. La pacientii in varsta simptomele pulmonare sunt ocazional absente. Manifestarile respiratorii sunt similere celor din copilarie. Severitatea poate progresa in timp, cu determinarea bronsiectaziei si dezvoltarea de spatii chistice largi si fibroza.

Hemoptizia apare la 60% dintre pacienti. Hemoptizia, pneumotoraxul, aspergiloza pulmonara alergica sau astmul slab controlat este mai frecvent la adulti decit la copii, in timp ce incidenta polipilor nazali si a sinuzitei este aceeasi la cele doua varste.
Hipertensiunea pulmonara si dezvoltarea de cord pulmonar cu boala parenchimatoasa pulmonara avansata este un semn de prognostic nefavorabil, iar la adulti este asociata cu o supravietuire de 8 luni.

Tractul gastrointestinal si implicarea pancreasului.
Manifestarile sunt similare cu cele descoperite la copii. Incidenta sindromului de materii fecale impactate este similar cu cea a copiilor. Unele rapoarte sugereaza ca aceasta creste cu varsta, cu un varf al incidentei la 30 de ani. Episoadele de pancreatita acuta si ulcer peptic sunt mai intalnite la adulti decit la copii. Incidenta de cancer gastrointestinal creste in asociere cu fibroza chistica si sunt descoperite tot mai multe cazuri odata ce pacientii au o durata de viata mai lunga. Cancerul de esofag, stomac, intestin subtire, ficat sau trat biliar, pancreas si retroperitoneal sunt raportate tot mai frecvent. Colonul este cea mai intalnita localizare a cancerului in fibroza chistica.

Intoleranta la glucoza este observata la 30-60% dintre pacienti, cu dezvoltarea de diabet zaharat. Diabetul este mai frecvent la adulti decat la copii si se manifesta prin cetoacidoza si cetonurie.

Tractul hepatobiliar. Colelitiaza cu depozite de colesterol este observata la 10-12% dintre pacienti si poate rezulta prin pierderea excesiva de acizi biliari in scaun si reducerea secundara a bilei litogene.

Sistemul reproductiv.
Infertilitatea este o caracteristica universala la barbatii cu fibroza chistica prin absenta congenitala bilaterala a veselor deferente si mai arar prin atrezia vaselor deferente cu azoospermie obstructiva. Aproximativ 1% dintre bolnavii de fibroza chistica sunt fertili, acestia prezentand manifestari ale bolii foarte usoare. Spermatogeneza este normala la barbatii cu fibroza chistica.
Infertilitatea feminina poate atinge 20%. Poate rezulta prin amenoree secundara (datorata malnutritiei sau bolii pulmonare cronice) si prin producerea de mucus cervical modificat. Cand femeile cu fibroza chistica raman insarcinate prognosticul matern si fetal este de obicei favorabil.

Aparatul musculoscheletal.
Osteoartropatia hipertrofica este un sindrom caracterizat prin proliferarea anormala a pielii si tesutului osos la partile distale ale extremitatilor. Sindromul apare in asociare cu formare de periost la nou-nascuti confirmata radiografic. Hipocratismul digital si sindromul osteoatropatiei hipertrofice sunt doua manifestari diferite ale aceluiasi proces patologic. Artropatia fibrozei chistice apare la 10% dintre bolnavi si se caracterizeaza prin episoade scurte de artrita, acompaniata ocazional de leziuni tegumentare nodulare dureroase si purpura.
Osteoporoza si fracturile patologice pot fi manifestari ale bolii.

Diagnostic

Studii de laborator.

Testul transpiratiei este criteriul standard pentru diagnosticarea fibrozei chistice. Testul se efectueaza prin colectarea transpiratiei prin iontoforeza pilocarpinei si determinarea chimica a concentratiei de clor. Alte conditii care sunt asociate cu cresterea concentratiilor electrolitice, in afara de fibroza chistica sunt:

• insuficienta drenala
• anorexia nervoasa
• boala celiaca
• malnutritia
• hipotiroidismul
• boala metabolica congenitala.

Testul transpiratiei trebuie efectuat de cel putin doua ori la fiecare pacient, de preferat la distanta de cateva saptamani. Valorile de 40-60 mL sunt considerate de granita, iar testul trebuie repetat.

Masurarea diferentei potentialului nazal. Tulburariole in secretia epiteliala de clor pot fi demonstrate la majoritatea pacientilor cu fibroza chistica prin evaluarea diferentei de potential transepitelial nazal in stare bazala. Testul se efectueaza dupa perfuzia nazala cu amiloride si cea cu solutie de clor liber. Trei trasaturi diferentiaza fibroza chistica:

• - cresterea diferentei de potential bazal care reflecta favorizarea transportului de sodiu printr-o bariera relativ permeabila la clor
• - inhibitia crescuta a diferentei de potential dupa perfuzia nazala cu amilorid, un inhibitor al canalelor de sodiu, care reflecta inhibarea transportului accelerat de sodiu
• - lipsa modificarilor in diferenta de potential ca raspuns la perfuzia suprafetei epiteliale nazale cu solutie de clor liber alaturi de izoproterenol, care reflecta absenta secretiei de clor mediate prin proteina CFTR.

Testul la tripsina imunoreactiva. Copiii cu fibroza chistica prezinta nivele sanguine de tripsina inumoreactiva ridicate care pot fi cuantificate prin testul ELISA. Un raspuns negativ nu este informativ pentru copiii peste 8 saptamani. Testul este eficient pentru copiii mici sau malnutriti la care testul transpiratiei nu poate fi efectuat.

Testele de secretie ale grasimii din scaun si enzimelor pancreatice.
Aceste secretii pot fi masurate prin colectarea fluidelor duodenale dupa stimularea cu secretina si pancreatozimina. Nivele scazute ale enzimelor pancreatice si cele crescute ale grasimii din scaun sunt exprimate ca procente de grasimi ingerate intr-o colectare a scaunului de 72 de ore si pot indica fibroza chistica.

Testele de diagnostic molecular. Se bazeaza de obicei pe analiza directa a mutatiilor. Se folosesc o varietate de tehnici pentru a identifica mutatiile din secventa nucleara a genei CFTR.

Analiza seminala. Azoospermia obstructiva in absenta unei alte cauze evidente reprezinta o evidenta aditionala pentru diagnosticarea fibrozei chistice.

Studii imagistice.

Scanarea tomografica a toracelui este utila pentru evaluarea pacientilor afectati minimum. Multiple studii arata ca tomografia este superioara radiografiei toracice in demonstrarea bronsiectaziilor sau a altor anormalitati la pacientii cu rezultate ale radiografiei toracice normale. Tomografia poate detecta zonele de blocaj mucos si bronsiectaziile la nivelul bronhiolelor de ordinul al cincilea sau al saselea.

Radiografia toracica poate detecta modificarile initiale: hiperinflatia si ingrosarea peribronsica. Blocarea aerului in plamani progresiva cu bronsiectazii poate fi aparenta in lobii superiori. In boala pulmonara avansata se pot evidentia noduli pulmonari prin abcese, infiltrate cu sau fara atelectazii lobare, hiperinflatie marcata cu domuri diafragmatice distensionate, cifoza toracica. Dilatatia arterei pulmonare si hipertrofia ventriculara dreapta asociata cu cordul pulmonar este mascata de obicei de hiperinflatia marcata.

Radiografia de sinusuri. Panopacifierea sinusurilor este prezenta la aproape toti pacientii cu fibroza chistica, iar prezenta acesteia este puternic sugestiva pentru diagnostic.

Proceduri efectuate.

Testarea functiilor pulmonare. Spirometria standard poate sa nu fie utila pana la implinirea varstei de 5-6 ani. Recent descrisa tehnica a oscilatiei fortate care foloseste sistemul oscilometric de impuls poate fi utilizata cu succes la copiii mici. Rezistenta cailor aeriene masurata prin aceasta tehnica este similara cu cea masurata prin pletismografie.

Spalatura bronhioalveolara. Inflamatia cailor aeriene este caracteristica fibrozei chistice pulmonare. Studiile sugereaza inflamatia cailor aeriene chiar si in absenta infectiei. Fluidul de lavaj bronhioalveolar arata de obicei un procent ridicat de neutrofile si evidentiaza Pseudomonas aeruginosa.

Microbiologia sputei. Patogenii cei mai intalniti in sputa sunt Haemophilus influenzae, Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa, Burkholderia cepacia, Escherichia coli si Klebsiella pneumonie.

Diagnosticul diferential se face cu urmatoarele afectiuni:

• aspergiloza
• astmul
• bronsiectazia
• bronsiolita
• sinuzita
• diskinezia ciliara primara
• constipatia
• pancreatita cronica
• ileusul meconial.

Tratament

Scopul tratamentului fibrozei chistice este de a ameliora simptomele si de a creste nivelul calitatii vietii. Poate preveni si reduce complicatiile afectiunii.

Terapia medicala

Doreste mentinerea functiei pulmonare la normal prin controlul infectiilor respiratorii, eliberarea cailor respiratorii de mucozitati, administrarea unei terapii nutritionale de suplimentare (suplimente enzimatice, multivitamine si suplimente minerale), mentinerea unui status nutritional adecvat si controlul complicatiilor.

Exacerbarile acute usoare ale fibrozei chistice pot fi controlate la domiciliul pacientului prin cresterea frecventei tehnicilor de eliberare a cailor aeriene prin tratament bronhodilatator inhalator, terapie fizica toracica si drenaj postural, cresterea dozei de alfa-dornaza si folosirea de antibiotice orale cum ar fi fluoroquinolonele.

Enzimele pancreatice

Sunt agenti care ajuta la digestia adecvata cand pancreasul nu functioneaza corect. Preparatele enzimatice actuale deriva din extracte porcine si contin tipuri variate de proportii de lipaze, amilaza si proteaze. O doza este prescrisa in functie de simptomatologie, varsta si simptome si modificata apoi in functie de raspunsul clinic. Exemple de astfel de poduse cuprind: pancrelipase.

Suplimentele vitaminice

Vitaminele sunt substante organice necesare corpului in cantitati mici pentru diferite procese metabolice. Acestea pot fi sintetizate in cantitati mici sau insuficiente in corp sau pot lipsi necesitand suplimentarea. Acestea sunt clasificate in liposolubile si hidrosolubile. Vitaminele A, D, E, K sunt liposolubile in timp ce biotina, acidul folic, niacina, acidul pantotenic, vitaminele B si C sunt hidrosolubile.

Bronhodilatatoarele

Sunt agenti care actioneaza selectiv pe receptorii beta2-adrenergici, stimuleaza adenil ciclaza cu relaxarea musculaturii netede din bronsii, uter si musculaturi scheletale. Acestia se administreaza mai ales inaintea terapiei fizice de drenaj toracic. Sunt indicati si cand exista evidente clinice de hiperresponsivitate bronsica. Copiii cu bronsicetazii pot dezvolta bronhodilatatie paradoxala ca raspuns la agentii beta-adrenergici. Se indica o testare a functiei pulmonare inainteaza si dupa administrarea acestor agenti pentru a evita aceste efecte adverse. Exemple: albuterol.

Agentii mucolitici

Cantitatile mari de ADN derivat din neutrofile cresc vascozitatea mucusului sputei. Mucoliticele precum alfa dornaza, o enzima care hidrolizeaza ADN-ul este folosita la pacientii cu fibroza chistica pentru a ameliora clearance-ul cailor respiratorii.
Inhalatiile saline hipertone au fost propuse drept terapie pentru acreste hidratarea suprafetei epiteliale. Administrarea se face prin intermediul unui nebulizator. Se recomanda folosirea cronica a solutiilor saline pentru pacientii cu fibroza chistica peste 6 ani pentru a ameliora functia pulmonara si a reduce numarul exacerbarilor.

Antibioticele

Tratamentul cu antibiotice poate varia de la o perioada scurta cu un singur antibiotic pana la administrarea a multiple antibiotice pe rute diferite pe perioade lungi. Administrarea de antibiotice aerosolizate este indicata cand patogenii sunt rezistenti la terapia orala sau cand infectia este dificil de controlat la domiciliu. Dintre toti agentii folositi in forma aerosolizata (gentamicina, tobramicina, colistin) dozele inalte de tobramicina a fost raportata ca fiind sigura si eficienta la pacientii sub 6 luni.
Cefalosporinele sunt eficiente impotriva stafilococilor si Haemophilus influenzae. Fluoroquinolonele sunt eficiente impotriva organismelor gram pozitive si negative. Sunt singura clasa de antibiotice orale active pe Pseudomonas aeruginosa. Cel mai folosit este ciprofloxacinul. Alte antibiotice folosite cuprind: cloramfenicolul, trimetroprim sulfametoxazol, ceftazidina, cefalexin, piperacilin.

Dieta

In general este recomandata o alimentatie normala si fara restrictie asupra ingestiei de grasime. Se indica o dieta bogata energetic si bogata in grasimi, cu suplimentarea vitaminelor liposolubile si suplimentarea minerala pentru a compensa malabsorbtia si cererea crescuta de energie prin inflamatia cronica. Se acorda o atentie speciala pacientilor femei datorita pubertatii intarziate, diabetului zaharat si afectiunilor hepatice.

Tratament chirurgical

Terapia chirurgicala poate fi necesara pentru terapia complicatiilor respiratorii cum ar fi pneumotoraxul, hemoptizia masiva recurenta sau persistenta, polipi nazali si sinuzita cronica sau persistenta. Complicatiile tractului gastrointestinal, cum ar fi ileusul meconial, invaginatia, plasarea unui tub de gastrostomie pentru nutritia suplimentara si prolapsul rectal necesita de asemenea terapie chirurgicala. Transplantul pulmonar este indicata pentru tratamentul bolii puolmonare in stadiu final.

Fizioterapia

Fizioterapia regulata toracica este foarte importanta. Ajuta la eliberarea cailor aeriene de mucus. Presupune tapetarea minutioasa a spatelui toracic in timp ce pacientul este intins cu fata in jos, ajutand la dezlipirea mucusului si eliminarea acestuia prin tuse. Este indicata de doua ori pe zi. Este importanta incurajarea copilului de a face sport si miscare fizica.

Prognostic

Prognosticul la pacientii cu fibroza chistica s-a ameliorat in ultimele decade, dar boala ramane o afectiune care scurteaza durata de viata a pacientului, inca fara un tratament curativ. Varsta medie de supravietuire este de 36 de ani, putin mai crescuta la barbati decat pentru femei. Heterogenitatea marcata se observa in severitatea si progresia bolii. Severitatea bolii pulmonare determina prognosticul. Prin strategiile curente de tratament, 80% dintre pacienti ating perioada de adult.

Persoanele cu istoric de fibroza chistica in familie necesita consiliere genetica si testare pentru a se verifica riscul de a naste mostenitori afectati de fibroza chistica. Testul poate detecta gena care poate pune diagnosticul de purtator al defectului genetic.