Febra de transee

Febra de transee reprezinta o boala infectioasa febrila, produsa de bacteria B. quitana. Incidenta cea mai ridicata a acestei boli a fost inregistrata in randul soldatilor care au luptat in Europa, in perioada Primului Razboi Mondial. In mod obisnuit febra de transee nu este fatala.

In ultimi ani au fost semnalate cateva focare infectioase noi, studiile microbiologice identificand doi agenti cauzali: B. henselae si B. quintana. Cazuri recente de febra de transee au fost diagnosticate in randul persoanelor fara adapost si in randul indivizilor care au fost muscati de capuse.

In timpul Primului Razboi Mondial maladia s-a raspandit prin intermediul paduchelui de corp al omului, datorita conditiilor mizerabile de pe fronturile de lupta. Sistemul imunitar al gazdei infectate este aparent integru.

Manifestari clinice

Boala debuteaza acut (brusc), cu:

• febra ridicata si persistenta
• cefalee
• semne de meningita aseptica
• indispozitie generala
• scadere ponderala semnificativa
• Frecvent, gazdele imunocompetente prezinta dureri musculare si articulare intense.

Bacteriemia poate persista perioade indelungate de timp (saptamani). Tratamentul aplicat pe o durata prea scurta de timp a fost urmat frecvent de aparitia recaderilor.

Diagnostic

Existenta unei bacteriemii persistente (prezenta si multiplicarea patogenului in sange) orienteaza diagnosticul asupra febrei de transee. Cele doua specii de patogeni cauzali - B. henselae si B. quintana - au o crestere lenta in culturile cu agar-sange de iepure, incubate timp de 30 zile intr-un mediu imbogatit cu dioxid de carbon. Testele serologice inca nu si-au gasit aplicabilitate in diagnosticul acestei maladii infectioase.

Tratament

In functie de raspunsul clinic obtinut, tratamentul pentru febra de transee poate fi prelungit pana la 30 zile. Cele mai utilizate antibiotice sunt: eritromicina, in doza de 2 g/zi si azitromicina, in doza de 500 mg/zi. Eficienta acestor doua chimioterapice se datoreaza posibilitatilor farmacodinamice, de a traversa membrana celulelor gazda umane. Au fost raportate un numar limitat de cazuri, care dovedesc utilitatea celor doua antibiotice recomandate.

Alte infectii cu Bartonella

Metodele moderne de analiza moleculara au permis identificarea unor noi specii de Bartonella implicate in anumite cazuri de endocardita infectioasa, clasificate anterior ca avand etiologie necunoscuta. Bartonella elizabethae reprezinta o specie recent identificata in laborator care, in asociere cu speciile B. quintana si B. henselae, provoaca endocardita infectioasa. In toate cazurile de endocardita sau bacteriemie cu hemoculturi negative va fi luata in considerare o posibila infectie cu specii de Bartonella, identificabile in laboratorul de microbiologie, prin metode speciale de analiza moleculara.