Edemul facial (edem al feței)

Edemul facial reprezintă acumularea de lichid la nivelul țesuturilor feței. În anumite situații, edemul poate afecta suplimentar gâtul și partea superioară a brațelor. (1)

Cauze

Cauzele de apariție a edemului feței sunt multiple și de cele mai multe ori inofensive, însă, în absența unei leziuni, edemul facial poate indica o urgență medicală.

Cele mai frecvente cauze de edem facial sunt:

1. Reacții alergice (rinită alergică, înțepături de insecte, febra fânului)

2. Intervenții chirurgicale (la nivelul capului, gâtului sau stomatologice)

3. Leziuni faciale

4. Conjunctivită

Conjunctivita reprezintă un proces inflamator localizat la nivel ocular și determină în general edeme locale, perioculare.

5. Sinuzită

Sinuzita asociază simptome de răceală și gripă pe lângă edemul facial. Pacientul poate resimți:

• nas înfundat;
• durere și edem periorbital, în jurul nasului, obrajilor și frunții, care se pot intensifica la aplecarea în față. (4)

6. Obezitate

Obezitatea poate determina umflarea feței prin distribuția țesutului adipos în exces la nivelul acesteia.

7. Infecții dentare

Infecțiile dentare determină adesea un edem localizat al feței în zona maxilarului sau mandibulei, însoțit de durere și inflamație locală.

8. Celulită

Celulita reprezintă o infecție a pielii de natură bacteriană ce determină zone eritematoase și edeme la nivelul feței, însoțite de creșterea locală a temperaturii. Tratamentul celulitei constă în administrarea de antibiotice. (3)

9. Angioedem

Angioedemul apare în profunzimea pielii ca rezultat al unei reacții alergice. Edemele faciale pot fi însoțite în acest caz de:

• urticarie;
• erupții cutanate;
• crampe abdominale. (3)

10. Sindrom Cushing

Sindromul Cushing apare printr-un exces de cortizol, iar persoanele care suferă de această afecțiune prezintă un facies caracteristic cunoscut sub denumirea de facies în lună plină (față rotundă cu edeme). Cea mai frecventă cauză a sindromului Cushing este administrarea de doze mari de glucocorticoizi. (3)

11. Efecte secundare ale medicamentelor

Anumite medicamente pot avea ca efect secundar edemul facial. Acestea sunt:

• Corticosteroizii;
• Estrogenii;
• Antiinflamatoare nesteroidiene (aspirină, ibuprofen, naproxen);
• Anti-diabetice (pioglitazonă, rosiglitazonă);
• Antihipertensive – inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (enalapril, ramipril);
• Sartani (losartan, valsartan). (4)

12. Actinomicoză

Actinomicoza determină edeme și abcese localizate în țesuturile moi ale organismului, fiind o infecție bacteriană destul de rară. Regiunile frecvent afectate sunt:

• gura;
• nasul;
• gâtul. (3)

Tratamentul constă în administrarea de penicilină.

13. Preeclampsie

Preeclampsia este o afecțiune ce apare în timpul sarcinii și necesită tratament imediat. Simptomele acesteia includ:

• dureri abdominale;
• edeme ale feței și mâinilor;
• creșterea bruscă în greutate;
• tensiune arterială crescută. (3)

14. Sindrom de venă cavă superioară

Sindromul de venă cavă superioară apare prin obstrucția vasului omonim și este o afecțiune serioasă care determină adesea edeme și depigmentări la nivelul feței și gâtului. Cauzele obstrucției pot fi multiple:

• tumori locale;
• tuberculoză;
• mărirea de volum a glandei tiroide.

Alte simptome resimțite de pacient pot include:

• dificultăți de respirație și/sau înghițire;
• tuse;
• migrene;
• amețeli.

În acest context, este necesară adresabilitatea imediată la medic. (3)

15. Arsuri solare

Arsurile solare se datorează expunerii îndelungate la soare, în absența protecției solare și se manifestă prin:

• edem local;
• eritem;
• sensibilitate crescută a pielii;
• senzația de usturime;
• dureri de cap.

16. Alergii alimentare

Edemul cauzat de alergiile alimentare apare de regulă imediat după consumul alimentului alergizant.

17. Malnutriția severă

Malnutriția severă determină reducerea nivelului de proteine din sânge și scăderea consecutivă a presiunii coloid-osmotice a acestuia. Astfel, apa nu mai este reținută în sistemul circulator și se acumulează la nivelul țesuturilor cu apariția edemului hipoproteic.

18. Tulburări ale glandelor salivare

19. Dermatită de contact. (1, 2, 3, 4)

Edemul facial caracteristic dermatitei de contact este însoțit de:

• prurit la nivelul feței;
• eritem (înroșirea feței);
• inflamație locală. (4)

Tratament

Tratamentul edemului facial constă în vindecarea/ameliorarea afecțiunii de bază.

Astfel, edemele de cauză infecțioasă vor fi tratate cel mai probabil cu antibiotice și drenarea abcesului, atunci când acesta este prezent.

Afecțiunile dermatologice cauzatoare de edem facial vor fi tratate cu unguente locale pe bază de hidrocortizon, în timp ce înțepătura de insecte de albină necesită îndepărtarea inițială a acului. Compresele reci pot fi, de asemenea, de ajutor.

În cazul afecțiunilor generalizate, care determină apariția edemului facial, este necesară o abordare multidisciplinară și un plan de tratament atent monitorizat. (2)

Când reprezintă edemul facial o urgență medicală?

Edemul facial poate fi una dintre manifestările șocului anafilactic, o reacție alergică gravă, cu potențial letal. Alte simptome ale șocului anafilactic pot fi:

• dificultăți de respirație sau de înghițire;
• anxietate sau confuzie;
• edeme la nivelul gurii și gâtului;
• erupții cutanate;
• urticarie;
• congestie nazală;
• palpitații;
• tensiune arterială scăzută;
• puls slab;
• amețeală;
• dificultăți de vorbire;
• stop cardio-respirator (în cazuri severe).

Dacă prezentați aceste simptome în urma expunerii la un alergen (mâncare, medicamente, venin de insecte etc), sunați imediat la numărul de urgență 112, deoarece în lipsa unui tratament prompt și adecvat, șocul anafilactic este letal. (2)

Când să mă adresez medicului?

Este recomandat să luați legătura cu medicul dumneavoastră dacă:

• edemul a apărut brusc, este sever și dureros;
• edemul a apărut de o perioadă de timp și devine mai sever în evoluție;
• experimentați și alte simptome ce pot sugera o infecție: febră, sensibilitatea, eritem, durere;
• întâmpinați dificultăți de respirație. (1)

Prevenția edemului facial

• În cazul alergiilor cunoscute, evitați pe cât posibil contactul cu alergenii respectivi.
• Evitați expunerea îndelungată la soare sau alți factori de agresiune ai pielii.
• Mențineți o igienă orală adecvată.
• În cazul alergiei la medicamente, opriți imediat tratamentul și adresați-vă medicului curant. (2)