Dureri gastrice

©

Autor: Dr. Purtan Teodora

Dureri gastrice este un termen ce cuprinde orice formă de durere sau disconfort localizat la nivelul abdomenului, secundară unei afecțiuni gastrice.

Identificarea durerilor abdominale ca fiind de origine gastrică este deosebit de dificilă, din cauza localizării stomacului în interiorul cavității abdominale, în imediata vecinătate a numeroaselor alte structuri anatomice.

Durerile gastrice sunt, de regulă, localizate la nivelul etajului abdominal inferior (epigastru, hipocondrul drept sau stâng) și pot fi însoțite de numeroase alte manifestări clinice, în funcție de afecțiunea cauzatoarea.

În continuare vom prezenta cele mai frecvente afecțiuni care pot determina apariția durerilor gastrice, manifestările clinice care pot însoți durerea gastrică apărută în cadrul diferitelor tipuri de afecțiuni, elementele de diagnostic ale durerii gastrice și tratamentul corespunzător de combatere a durerii gastrice și a bolii cauzatoare. [1], [2]

Cauzele durerii gastrice

Principalele afecțiuni sau condiții care pot determina apariția durerilor gastrice sunt:

• Ingerarea unor cantități foarte mari de alimente în timpul meselor
• Supraalimentarea
• Dieta alimentară nesănătoasă, hipercaloică
• Somnul după mese
• Indigestia (sindromul dispeptic)
• Boala de reflux gastro-esofagian
• Gastrita
• Gastroenterita
• Ulcerul gastric
• Intoleranța alimentară
• Hernia hiatală
• Sindromul Zollinger-Ellison
• Cancerul de stomac. [3], [4], [5]

Manifestări clinice asociate cu dureri gastrice

Durerile gastrice pot fi însoțite de numeroase alte manifestări clinice specifice bolii cauzatoare.

Supraalimentare

Durerea gastrică legată de modul de servire a meselor și de cantitatea de alimente ingerate, reprezintă o problemă de sănătate din ce în ce mai specifică zilelor noastre.

Consumarea unor cantități exagerate de alimente în timpul meselor, poate duce la apariția durerilor gastrice, în mod special în rândul persoanelor supraponderale sau obeze deoarece, stomacul nu reușește să digere întreaga cantitate de alimente ingerate și astfel pot apărea durerile gastrice însoțite de oboseală și somnolență.

Indigestie (sindrom dispeptic)

Apariția unei dureri sau a unui disconfort gastric, însoțite de grețuri, vărsături, diaree, balonare, eructație excesivă, inapetență, indispoziție.
Intoleranțele alimentare (precum intoleranța la gluten, intoleranța la lactoză, intoleranța la alcool, intoleranța la carbohidrați, intoleranța la fructoză) pot duce la apariția durerilor gastrice cu caracter colicativ, însoțite de grețuri, vărsături, diaree, pirozis, regurgitații, cefalee.

Gastrită

Durerile gastrice pot avea caracter de arsură și sunt asociate altor manifestări clinice, precum sindrom dispeptic, grețuri, vărsături, balonare, inapetență eructații, senzația de sațietate precoce, hematemeză, melenă, senzația de plenitudine după masă.

Ulcer gastric

Durerile gastrice sunt localizate în epigastru, debutează de regulă postprandial, prezintă caracter de arsură, apar frecvent noapte, trezind bolnavul din somn și pot fi însoțite de grețuri, vărsături, eructații, distensie abdominală, senzație de sațietate precoce, inapetență sau creșterea apetitului alimentar, pirozis, regurgitații, balonare, durere toacică anterioară, scădere ponderală, hematemeză și melenă (în caz de asociere a hemoragiei gastro-intestinale) și alte manifestări clinice specifice anemiei (precum astenie, oboseală, tahicardie, palpitații, amețeli, dispnee de efort, cefalee, etc.).

Gastroenterită

Printre manifestările clinice se numără durerea gastrică cu caracter colicativ însoțită de febră, grețuri, vărsături, diaree, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, alterarea stării generale, inapetență, slăbiciune generalizată iar în formele mai severe, hematemeză, hematochezie, oligurie, letargie, alterarea stării de conștiență și semne specifice deshidratării (gură uscată, uscăciune tegumentară, sete permanentă, lipsa transpirației).

Hernie hiatală

Durerea gastrică prezintă iradiere în regiunea toracică anterioară și poate fi însoțită de grețuri, eructații și pirozis.

Boală de reflux gastro-esofagian

Printre manifestările specifice se numără durerile gastrice localizate în epigastru, cu iradiere la nivelul toracelui anterior, însoțite de pirozis, regurgitații, tuse seacă, durere în gât, disfagie, răgușeală, senație de nod în gât, odinofagie, scădere ponderală.

Sindrom Zollinger-Ellison

Durerile gastrice apar alături de piroxis, reflux gastro-esofagian sever, grețuri, vărsături, inapetență, diaree, slăbiciune generală, anemie secundară hemoragiilor gastrice și scădere ponderală.

Cancer de stomac

Cancerul de stomac este o cauză importantă a durerilor și disconfortului gastric, însoțite de scădere ponderală inexplicabilă, disfagie, indigestie, balonare apărută în urma meselor reduse cantitativ, vărsături și hemoragie gastro-intestinală tradusă prin hematemeză și melenă.

Conform datelor din literatura de specialitate, cancerul gastric aflat în stadii incipiente de evoluție este asimptomatic, neproducând durere sau alte manifestări clinice caracteristice. Astfel simptomatologia descrisă mai suseste caracteristică cancerului gastric aflat în stadii avansate de evoluție. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea durerilor gastrice

După cum se poate observa, diferențierea afecțiuniunilor care provoacă dureri gastrice este foarte dificilă, din cauza tabloului clinic extrem de asemănător.

În acest caz, pe lângă efectuarea anamnezei amănunțite și a examinării clinice a bolnavului, este necesară efectuarea unei serii de investigații paraclinice specifice, care permite explorarea cadrului gastric și identificarea cu exactitate a bolii care a dus la apariția acestei simptomatologii.

Investigațiile paraclinice recomandate pot fi diferite, în funcție de afecțiunea suspicionată. Astfel, investigațiile clinice recomandate pot fi diferite de la un caz la altul.

• În caz de suspicionare a bolii de reflux gastro-esofagian se recomandă efectuarea endoscopiei digestive superioare, a ph-metriei și a manometriei esofagiene.
• În caz de suspiciune a ulcerului gastric, este indicată efectuarea endoscopiei digestive superioare, a testului pentru Helicobacter pylori (teste serologice neinvazive, precum testul salivar, reacția ELISA sau testul rapid capilar; dozarea antigenului fecal Helicobacter pylori și testul espirator-urea breath test), examenul radiologic cu sulfat de bariu, endoscopia digestivă superioară, dozarea secreției acide bazale și maximale, biopsie gastrică și examen histopatologic, determinarea gastrinemiei.
• Pentru diagnosticarea gastritei și a gastroenteritei se recomandă efectuarea testului din scaun, a testului respirator pentru idnetificarea infecției cu Helicobacter pylori (urea breath test), endoscopia digestivă superioară și examenul radiologic baritat.
• Pentru diagnosticarea intoleranțelor alimentare se recomandă testarea IgG.
• În caz de suspicine a herniei hiatale se recomandă efectuarea examenului radiologic baritat.
• Indentificarea sindromului Zollinger-Ellison se poate realiza prin efectuarea testului de provocare cu gastrină, dozarea gastrinei serice, efectuarea tomografiei computerizate abdominale și a scintigrafiei receptorilor de somatostatină.
• În caz de suspiciune a cancerului gastric, se recomandă efectuarea examenului radiologic abdominal, gastroscopiei, tomografiei computerizate abdominale, rezonanței magnetice nucleare, biopsiei gastrice și examenului histopatologic, ultrasonografiei abdominale, laparoscopiei, determinarea hemoleucogramei complete (care poate indica anemie) și determinarea antigenului carcinoembrionar (ACE). [1], [2]

Tratamentul durerilor gastrice

Durerile gastrice pot fi combătute și ameliorate pe cale medicamentoasă și prin adoptarea unor măsuri dietetice corespunzătoare.

Aceste măsuri constau în:

• Evitarea mâncării pe fugă și a ingerării unei cantități excesive de alimente.
• Evitarea somnului în perioada imediat postprandială.
• Adoptarea unei diete sănătoase, echilibrate, fără exces de glucide, carbohidrați sau lipide.
• Evitarea cinelor seara la orele târzii.
• Consumarea alimentelor la temperatură potrivită (evitarea mâncării fierbinte sau rece, înghețată).
• Asigurarea unui aport corespunzător de lichide (2 l/zi).
• Evitarea băuturilor carbogazoase a alcoolului, a ceaiului negru și a cafelei.
• Evitarea consumului de alimente în contextul oboselii sau a unor stări de indispoziție, iritabilitate sau stres.
• Menținerea unei greutăți corporale corespunzătoare (se recomandă scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau obeze).
• Combaterea sedentarismului prin respectarea unui program regulat de antrenament fizic.

Tratamentul medicamentos prentru combaterea durerilor gastrice presupune administrarea medicamentelor analgezice, antispastice și antiinflamatoare.

Este însă deosebit de importantă corectarea bolii de fond care a dus la apariția durerilor gastrice.

• Tratamentul etiologic al gastritei și a gastroenteritei poate consta în administrarea de antibiotice (în cazul implicării infecțiilor bacteriene) sau inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, etc.), antiacide și blocanți ai receptorilor histaminici H2 (în celelalte cauze de apariție ale gastritei).
• Tratamentul bolii de reflux gastro-esofagian poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de antiacide, alginați, blocanți ai receptorilor histaminici H2 (precum Ranitidină, Famotidină, etc.) și inhibitori ai pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, etc.). Tratamentul chirurgical presupune efectuarea fundoplicaturii Nissen.
• Tratamentul ulcerului gastric poate fi, asemenea bolii de reflux gastro-esofagian, medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamnetos presupune administrarea antagoniștilor receptorilor H2 (Ranitidină, etc.), agenților citoprotectivi (Misoprostol, etc.), antidiareicelor (Subsalicilat de Bismut), inhibitorilor pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol, etc.) și a antibioticelor, în cazul în care se dovedenște implicarea infecției cu Helicobacter pylori. Tratamentul chirurgical constă în rezecție gastrică, antrectomie, vagotomie cu piloroplastie sau vagotomie înalt selectivă.
• Hernia hiatală asimptomatică nu necesită tratament. Tratamentul herniei hiatale simptomatice este chirurgical și constă în reducerea sacului herniar cu închiderea integrității hiatusului esofagian lărgit. Această intervenție chirurgicală poate fi realizată prin intermediul uneia din cele trei proceduri chirurgicale: fundoplicatura Nissen, procedeul Hill sau fundoplicatura Belsey.
• În cazul intoleranțelor alimentare se recomandă evitarea alimentelor sensibilizante.
• Tratamentul sindromului Zollinger-Ellison presupune administrarea inhibitorilor de pompă de protoni pentru reducerea simptomatologiei apărute și îndepărtarea chirurgicală a formațiunii tumorale secretante de gastrină.
• Tratamentul cancerului gastric este complex și constă în intervenție chirurgicală (efectuată în scop curativ sau paleativ), asociată chimioterapiei, radioterapiei și imunoterapiei. [1], [2], [3], [4], [5]