Dureri articulare generalizate (la mai multe articulații)

Durerea generalizată a articulațiilor, caracterizată prin disconfort la mai multe articulații ale corpului în același timp sau succesiv, este un motiv frecvent de adresabilitate la medic și un grup de simptome ce pot afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane. În timp ce durerea articulară localizată are adesea cauze ușor identificabile, cum ar fi rănirea sau artrita, cauzele durerii articulare generalizate pot fi mai evazive. În acest articol analizăm care sunt cele mai frecvente cauze și patologii asociate cu durere multiarticulară și care sunt particularitățile simptomelor în fiecare caz. De asemenea vă vom prezenta cum se pune diagnosticul și care sunt medicii ce vă pot ajuta.

Cele mai frecvente patologii se ce manifestă prin dureri articulare generalizate

La adulți: artrita reumatoidă și osteoartrita

La copii: artrita idiopatică juvenilă [2]

Artrita inflamatorie

Artrita inflamatorie, cum ar fi artrita reumatoidă, spondiloartropatia seronegativă (de obicei spondilită anchilozantă, artrită reactivă, artrită psoriazică sau artrită enteropatică), lupusul eritematos sistemic se caracterizează prin dureri articulare însoțite de inflamație. Durerea este de obicei simetrică, afectând simultan mai multe articulații de ambele părți ale corpului. Rigiditatea matinală care durează mai mult de o oră este o caracteristică comună. Pot fi prezente, de asemenea, umflarea articulațiilor, căldura și sensibilitatea. Artrita inflamatorie duce adesea la deformări articulare și la reducerea amplitudinii de mișcare în timp. [2,5, 8]

Osteoartrita:

Osteoartrita, cea mai comună formă de artrită, se caracterizează prin dureri articulare și rigiditate. Durerea este de obicei localizată pe anumite articulații, dar în unele cazuri, poate afecta mai multe articulații. Durerea este adesea descrisă ca o durere profundă sau rigiditate care se agravează odată cu activitatea și se ameliorează prin odihnă. De asemenea, pot fi observate sensibilitatea articulațiilor, amplitudinea limitată de mișcare și prezența pintenilor osoși. Osteoartrita tinde să afecteze articulațiile care suportă greutăți, cum ar fi șoldurile, genunchii și coloana vertebrală. [2, 8]

Fibromialgie

Se caracterizează prin dureri musculo-scheletice larg răspândite, inclusiv dureri articulare generalizate. Durerea este de obicei descrisă ca o durere constantă, surdă, care afectează mai multe puncte sensibile din tot corpul, inclusiv articulațiile. Aceste puncte sensibile sunt zone specifice mai sensibile la presiune. Alte simptome asociate cu fibromialgia includ oboseală, tulburări de somn, dificultăți cognitive și tulburări de dispoziție.[2, 8]

Boli infecțioase

În bolile infecțioase, cum ar fi infecțiile virale (de exemplu, gripa, hepatita) și infecțiile bacteriene (de exemplu, boala Lyme), durerea articulară poate fi un simptom comun. Durerea  poate avea intensitate diferită și poate afecta mai multe articulații simultan sau secvenţial. În unele cazuri, pot fi prezente umflarea articulațiilor, roșeața și căldura. Durerea articulară în bolile infecțioase este de obicei însoțită de alte simptome sistemice legate de infecția de bază.[2, 8]

Tulburări metabolice

În tulburările metabolice precum guta și pseudoguta, durerea articulară este caracteristica principală.
În gută simptomele sunt datorate acumulării de cristale de acid uric în articulații declanșând inflamații și dureri intense. Durerea bruscă și intensă (denumită adesea atac de gută) afectează de obicei o articulație, frecvent degetul mare de la picior. Durerea este severă, articulația afectată devenind umflată, roșie și sensibilă.
În pseudogută apar simptome similare, dar durerea articulară este cauzată de depunerea de cristale de pirofosfat de calciu. Pseudoguta poate afecta mai multe articulații, inclusiv genunchii, încheieturile și gleznele. [1,2]

Boli ale țesutului conjunctiv

Afecțiuni precum scleroza sistemică (sclerodermia), sindromul Sjögren sau boala mixtă a țesutului conjunctiv pot implica dureri articulare ca parte a prezentării lor clinice. [2, 8]

Tulburări endocrine

Afecțiuni endocrine, cum ar fi hipotiroidismul sau hiperparatiroidismul, pot provoca dureri articulare generalizate. De asemenea menopauza poate fi însoțită de dureri articulare difuze.

Anumite tipuri de cancere

Neoplaziile osoase primare sau metastazele osoase determină distrucție osoasă, inflamație și compresiuni ale nervilor ce pot duce la dureri articulare. Dle asemenea durerea articulară poate apărea ca simptom în cadrul sindroamelor paraneoplazice, atunci când celulele canceroase secretă mediatori ce activează sistemul imun și declanșează inflamație cronică.

Sindromul reumatic paraneoplazic este o afecțiune rară ce apare în anumite cancere atunci când apare o reacție autoimună ce se poate manifesta prin dermatomiozită sau polimialgie reumatică. Aceste patologii se însoțesc de inflamație musculară și durere articulară generalizată.[2, 8]

Artrita indusă de medicamente:

Multe medicamente, cum ar fi anumite antibiotice sau medicamente anticonvulsivante (dar nu numai), pot provoca dureri articulare ca efect secundar. Dacă aveți dureri articulare și luați medicamente pentru alta afecțiune verificați efectele adverse în prospect.[1,2]

Cum se pune diagnosticul

Diagnosticul patologiilor care provoacă dureri articulare generalizate implică o evaluare cuprinzătoare care include de obicei următoarele componente: [6]

Istoricul medical:

Medicul vă va întreba despre aceste dureri, inclusiv durata, localizarea și caracteristicile durerii articulare, cât și despre orice simptome asociate, antecedentele familiale, condițiile medicale anterioare, utilizarea medicamentelor și factorii stilului de viață.

Examinare fizică:

Vor fi evaluate articulațiile afectate pentru semne de inflamație, umflare, sensibilitate, deformări și amplitudine de mișcare. Alte constatări fizice legate de patologii specifice, cum ar fi erupții cutanate sau ulcere bucale în lupusul eritematos sistemic, pot fi, de asemenea, examinate.

Analize de sânge:

Acid uric:
Nivelurile ridicate de acid uric în sânge pot indica gută, o afecțiune caracterizată prin depunerea de cristale de urat în articulații, ducând la inflamarea și durerea articulațiilor.

Anticorpi pentru factorul reumatoid (RF) și anticorpi anti peptid ciclic citrulinat (CCP):
Aceste teste sunt utilizate în mod obișnuit pentru a ajuta la diagnosticarea poliartritei reumatoide (AR). Prezența anticorpilor RF sau anti-CCP în sânge poate indica un răspuns autoimun, sugerând posibilitatea RA ca cauză a durerii articulare. [6]

Anticorpi antinucleari (ANA):
Testarea ANA ajută la detectarea prezenței anticorpilor care vizează nucleul celular. Nivelurile crescute de ANA pot indica afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul eritematos sistemic (LES) sau sindromul Sjögren, care poate provoca dureri articulare împreună cu alte simptome. [6]

Viteza de sedimentare a eritrocitelor (VSH) și proteina C-reactivă (CRP):
Aceste teste sunt markeri ai inflamației. Deși acești markeri nu sunt specifici unei anumite afecțiuni, ei pot indica necesitatea unei evaluări suplimentare și pot ajuta la monitorizarea activității bolii.

Hemoleucograma completă (HLG):
Oferă informații despre celulele roșii din sânge, globulele albe și trombocite. Poate dezvălui anomalii precum anemia, care poate fi asociată cu anumite afecțiuni inflamatorii sau malignități.

Serologia bolii Lyme:
Testele de sânge, cum ar fi testele imuno-enzimatice și testele Western blot, pot detecta anticorpi împotriva bacteriilor care cauzează boala Lyme. Rezultatele pozitive pot sugera boala Lyme ca o cauză potențială a durerii articulare, mai ales dacă există un istoric de expunere la căpușe sau simptome caracteristice. [1,2]

Analiza lichidului articular:

Dacă este prezentă umflarea articulațiilor, o probă de lichid poate fi extrasă din articulația afectată pentru a examina semnele de inflamație, infecție sau depunere de cristale.

Imagistica:

Se pot efectua radiografii, ultrasunete sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) pentru a vizualiza structurile articulare, a detecta leziunile articulare, a evalua inflamația sau pentru a identifica alte cauze subiacente.

La ce medic să mă adresez?

Programați mai întâi o întâlnire cu medicul de familie, care apoi vă poate îndruma către un reumatolog sau alți specialiști relevanți, pe baza simptomelor, a istoricului medical și a evaluării inițiale.

Specialitatea medicală cel mai frecvent asociată cu evaluarea și gestionarea durerilor articulare este Reumatologia. Reumatologii sunt medici specializați în diagnosticarea și tratarea afecțiunilor care afectează articulațiile, mușchii și oasele. Reumatologii au experiență în evaluarea diferitelor forme de artrită, boli autoimune și alte afecțiuni reumatice care pot provoca dureri articulare. Ei sunt pricepuți să efectueze o evaluare amănunțită, să comande teste de diagnosticare adecvate, să interpreteze rezultatele și să dezvolte un plan de tratament adaptat nevoilor dumneavoastră specifice. Ele pot oferi, de asemenea, îndrumări privind strategiile de gestionare a durerii, medicamentele care modifică boala și modificările stilului de viață pentru a vă îmbunătăți sănătatea articulațiilor.

Pe lângă reumatologi, există și alți profesioniști din domeniul sănătății care pot fi implicați în gestionarea durerii articulare, în funcție de cauza de bază. Acestea pot include specialiști în ortopedie, kinetoterapeuți, specialiști în medicină internă și specialiști în gestionarea durerii.