Dureri abdominale la urinare

©

Autor: Dr. Purtan Teodora

Durerile abdominale la urinare sunt percepute ca un disconfort sau o jenă dureroasă care apare și persistă pe tot parcursul desfășurării actului micțional, durerea dispărând în urma încheierii procesului de urinare.

La baza durerii abdominale la urinare pot sta numeroase afecțiuni sau condiții patologice, mai mult sau mai puțin severe. În funcție de boala sau de condiția patologică declanșatoare, durerea la urinare poate fi însoțită de numeroase alte manifestări clinice.

Identificarea cauzei care duce la apariția durerii abdominale la urinare se poate realiza în urma efectuării unor investigații specifice. Tratamentul durerii abdominale apărută la urinare poate fi de două tipuri: simptomatic, care tratează durerea abdominală apărută la urinare și etiologic, care presupune corectarea cauzei care a dus la apariția durerii abdominale la urinare.

În cadrul acestui articol vom aborda pe larg subiectul legat de durerea abdominală apărută la urinare, prezentând principalele afecțiuni care duc la apariția acesteia, celelalte manifestări clinice care pot apărea în asocierea durerii abdominale la urinare, investigațiile utile pentru identificarea cauzei durerii abdominale la urinare și tratamentul administrat în caz de apariție a durerii abdominale la urinare. [1], [2], [3], [4]

Cauzele durerii abdominale la urinare

Pincipalele afecțiuni sau condiții patologice care pot duce la apariția durerilor abdominale în timpul urinării sunt:

• Infecțiile de tract urinar joase (cistita, uretrita) sau înalte (pielonefrita)
• Bolile cu transmitere sexuală (precum gonoreea, infecția cu Chlamydia, herpesul genital, vaginoza bacteriană, etc.)
• Infecțiile renale
• Chistul ovarian
• Litiaza renală
• Litiaza vezicală
• Diabetul zaharat
• Sarcina ectopică
• Boala inflamatorie pelvină
• Cancerul endometrial
• Strictura uretrală
• Cancerul vezical.

De asemenea, durerea abdominală apărută la urinare poate apărea în sarcină, în menopauză sau în urma unui contact sexual. [3], [4]

Manifestări clinice asociate durerii abdominale la urinare

Cele mai frecvente manifestări clinice care pot apărea în asocierea durerii abdominale apărută la urinare sunt:

• polachiuria (urinare frecventă, în cantități mici),
• poliuria (urinare frecventă, în cantități mari),
• hematuria (sânge în urină) și
• emisia de urină tulbure.

Infecții urinare

Durerea abdominală apărută la urinare, prezentă în cadrul infecțiilor de tract urinar joase (cistită, uretrită), poate fi însoțită de polachiurie, piurie, disurie, duree suprapubiană, necesitatea imperioasă de a urina, emiterea de „urină tulbure și fierbinte”.

În cazul prostatitelor la bărbați, durerea abdominală apărută la urinare poate fi însoțită de febră, frisoane, cefalee, polachiurie, arsuri micționale, disurie și chiar retenție acută de urină.

Durerea abdominală apărută la urinare, în contextul infecțiilor urinare înalte, poate fi însoțită de febră, frisoane, stare generală alterată, cefalee, duere lombară, micțiuni rare, piurie și emiterea de urini tulburi, închise la culoare (hematurie).

Litiază renală

Litiaza renală poate determina apariția durerii abdominale la urinare, însoțită de durere lombară unilaterală (nefralgie) cu iradiere antero-posterioară, hematurie, anurie, stare generală alterată, astenie, inapetență, scădere ponderală, grețuri, vărsături, meteorism, agitație, tahicardie, polachiurie, piurie, emisia de urină tulbure, urât mirositoare.

Litiază vezicală

Durerea abdominală la urinare poate fi însoțită de durere în regiunea hipogastrică, polachiurie, disurie, hematurie, emisie de urină tulbure (piurie), micțiune întreruptă și chiar retenție urinară completă.

Chist ovarian

Chistul ovarian poate duce la apariția durerii abdominale la urinare însoțită de dureri pelvine, senzația de presiune la nivel abdominal și dureri în timpul contactului sexual.

Diabet zaharat

Durerea abdominală la urinare poate fi însoțită de poliurie, polifagie, polidipsie, oboseală, persistentă, senzația permanentă de sete, tulburări de vedere, somnolență, scădere ponderală neintenționată și inexplicabilă, iritabilitate, infecții frecvente, vindecarea dificilă a leziunilor.

Sarcină ectopică

Printre manifestările clinice specifice se numără durerea abdominală la urinare, durerea pelvină și lombară, sângerarea vaginală anormalăamețelile, slăbiciunea generalizată și leșinul.

Boală inflamatorie pelvină

Durerea abdominală la urinare poate fi însoțită de disconfort sau durere în timpul contactului sexual, sângerare intermenstruală şi în timpul raportului sexual, durere pelvină cronică, menstre dureroase şi abundente, scurgeri vaginale anormale, febră, grețuri şi vărsături.

Cancer endometrial

Printre manifestările clinice specifice cancerului endometrial se numără durerea abdominală la urinare, sângerări vaginale anormale, scurgeri vaginale patologice, durere pelvină, urinare dureroasă, scădere ponderală inexplicabilă, durere în timpul raportului sexual, slăbiciune sau durere la nivelul spatelui şi a membrelor inferioare.

Cancer vezical

Durerea abdominală prezentă la urinare poate fi însoțită de alte manifestări clinice, precum hematurie, polachiurie, necesitatea imperioasă de a urina, senzația de golire incompletă a vezicii urinare, nicturie, dureri de spate. [1], [2], [3], [4]

Diagnosticul durerii abdominale la urinare

Identificarea cauzei care a dus la apariția durerii abdominale la urinare se poate realiza prin efectuarea unei anamneze amănunțite, a examinării clinice complete a bolnavului și a unor investigații paraclinice.

Anamneza trebuie să cuprindă date referitoare la momentul apariției durerii abdominale la urinare, posibili factori declanșatori, factori care ameliorează această simptomatologie, alte manifestări clinice asociate durerii abdominale la urinare, modul de evoluție al acestei simptomatologii din momentul apariției și până în momentul prezentării la medic (ce anume a determinat bolnavul să se prezinte la medic), alte afecțiuni de care suferă bolnavul sau prezente în familia acestuia, intervenții chirurgicale la care a fost supus bolnavul, condiții de viață și de muncă ale bolnavului, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate.

La examinarea clinică a bolnavului pot fi decelate semne clinice prezentate anterior, specifice uneia dintre afecțiunile amintite ca și cauze ale durerii abdominale la urinare. Aceste semne clinice pot fi reprezentate de hematurie, piurie, emisia de urină tulbure, urât mirositoare, etc.

Investigațiile paraclinice recomandate pentru identificarea afecțiunii care a dus la apariția durerii abdominale la urinare sunt:

• analizele de sânge (hemoleucograma completă și examenul biochimic al sângelui),
• ecografia abdomino-pelvină,
• examenul sumar de urină,
• tomografia computerizată abdomino-pelvină. [1], [2]

Tratamentul durerii abdominale urinare

Tratamentul simptomatic de combatere a durerii abdominale apărută la urinare constă în administrarea medicamentelor antiinflamatoare (precum Indometacin, Diclofena, Paracetamol, Aspirină), antialgice (precum Piafen, Algocalmin, Baralgin, etc.), antispastice (precum No-Spa) și antihistaminice (Desloratadină), creșterea consumului de lichide și efectuarea băilor călduțe de șezut.

Acest tratament simptomatic presupune doar combaterea durerii abdominale apărută la urinare și nu corectarea bolii de fond. În urma întreruperii tratamentului simptomatic, durerea abdominală apărută la urinare este posibil să reapară, datorită lipsei administrării tratamentului etiologic pentru corectarea bolii de fond.
Pentru combaterea durerii abdominale apărută la urinare, pentru prevenirea reapariției ei și a altor complicații clinice care pot apărea în asocierea acesteia, este necesară administrarea tratamentului etiologic, de corectare a bolii de fond

• Tratamentul etiologic al infecțiilor de tract urinar joase presupune administrarea de antibiotice, cele mai frecvent utilizate fiind Ciprofloxacina, Biseptolul, Nitrofurantoinul, Norfloxacina și Cefalexinul. Ameliorarea durerii abdominale apărută la urinare în cadrul infecțiilor joase de tract urinar se poate realiza prin administrarea medicamentelor antiinflamatoare, antispastice și antihistaminice.
• În cazul prostatitelor apărute la bărbați, în asocierea tratamentului cu antibiotice se mai poate administra și medicația alfa-blocantă (medicamente alfa-blocante, precum Prazosin, Terazosin, etc.).
• Tratamentul infecțiilor urinare înalte, care pot duce la apariția durerii abdominale la urinare, presupune inițierea antibioterapiei cu cefalosporine, peniciline și aminoglicozide (precum Tobramicină, Gentamicină, Amikacină) și imunostimulare cu Urovaxom. Tratamentul chirurgical este recomandat în cazul infecțiilor urinare înalte în următoarele circumstanțe: rinichi mic unilateral la bolnavi cu hipertensiune arterială, reflux vezico-renal prezent în cazul bolnavilor supuși operației antireflux, prezența unui obstacol subvezical, îndepărtarea unui calcul urinar, îndepărtarea unui rinichi pseudotumoral, mărit de volum.
• Tratamentul administrat în cazul litiazei renale variază în funcție de dimensiunea calculilor renali. În cazul calculilor renali cu dimensiuni sub 10 mm, se recomandă supravegherea bolnavului cu instituirea tratamentului medicamentos cu antialgice, antiinflamatoare, antispastice și alfa-blocante, pentru ameliorarea simptomatologiei clinice. În cazul de apariție a calculilor renali cu dimensiuni mai mari de 10 mm, se recomandă tratament intervențional (chemolitic, litotripsie) sau chirurgical (nefrolitotomie percutanată).
• Tratamentul litiazei vezicale care a dus la apariția durerii abdominale se poate realiza pe cale endoscopică (litotriție) sau pe cale chirurgicală deschisă.
• În cazul chisturilor ovariene simple este recomandată adoptarea unei atitudini expectative, pentru a observa modul de evoluție a formațiunii dezvoltate la nivel ovarian. În cazul chisturilor ovariene de dimensiuni mari, simptomatice și complicate, se recomandă efectuarea tratamentului chirurgical pe cale laparoscopică sau chirurgicală deschisă, care presupune îndepărtarea chistului (intervenție chirurgicală cunoscută sub denumirea de „chistectomie”), cu conservarea fertilității.
• Tratamentul diabetului zaharat presupune administrarea de insulină sau de medicamente hipoglicemiante noninsulinice, în funcție de tipul bolii.
• Tratamentul sarcinii ectopice poate fi medicamentos sau chirurgical. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de Metotrexat, care împiedică și întrerupe dezvoltarea sarcinii. Tratamentul chirurgical este recomandat în caz de ruptură a sarcinii ectopice și presupune trompei uterine la nivelul căreia s-a localizat embrionul.
• Tratamentul bolii inflamatorii pelvine constă în administrarea de antibiotice. În cazul formelor severe de boală se poate recurge la traramentul chirurgical.
• Tratamentul cancerului endometrial este comlex şi constă în efectuarea intrvenției chirurgicale (histerectomie totală), chimioterapie, hormonoterapie şi radioterapie.
• Tratamentul cancerului de vezică urinară poate fi medicamentos, chirurgical, radioterapie sau combinat. Tratamentul chirurgical constă în rezecția transuretrală a vezicii urinare, cistectomie parțială sau totală. Tratamentul medicamentos constă în chimioterapie şi imunotrapie. [1], [2], [3], [4]