Durerea sau sensibilitatea perineală

Perineul este reprezentat de zona anatomică cuprinsă între vagin sau scrot şi anus, zonă aflată în vecinătatea musculaturii, structurilor nervoase şi organelor prezente la acel nivel.
În mod normal, zona perineală este lipsită de durere sau disconfort. Există însă anumite condiții patologice care pot determina creşterea sensibilității perineale şi chiar apariția durerii la acest nivel. Care sunt aceste afecțiuni, care sunt manifestările clinice asociate durerii sensibilității perineale şi care este tratamentul corespunzător de combatere a acestora şi a afecțiunilor cauzatoare, vom afla în cele ce urmează.

Cauzele durerii sau sensibilității perineale

Principalele afecțiuni sau condiții patologice care duc la apariția durerii sau a sensibilității perineale sunt reprezentate de următoarele aspecte:

• Infecțiile de tract urinar (precum cistita, pielonefrita)
• Traumatismele pelvine şi perineale (căderi, lovituri, accidentări în timpul efectuării antrenamentului fizic, abuz sexual, accidentări în timpul mersului pe bicicletă, etc.)
• Abcesul anal, vulvar sau scrotal
• Disfuncția musculaturii pelvine
• Vulvodinia
• Prostatita
• Naşterea
• Episiotomia
• Diabetul zaharat (prin distrugerea structurilor nervoase aflate la nivelul zonei perineale)
• Chisturile anale infectate
• Boala hemoroidală
• Afectarea nervului pudendal.

Manifestări clinice asociate durerii sau sensibilității perineale

În generale, durerea sau sensibilitatea perineală este asociată de alte manifestări clinice specifice afecțiunii cauzatoare.
Astfel, durerea sau sensibilitatea perineală apărută în contextul infecțiilor de tranzit poate fi însoțită de necesitatea imperioasă de a urina, necesitatea persistentă de a urina, urină hipercromă, urât mirositoare, dizurie, senzația de usturime apărută la urinare, urinări frecvente, polachiurie, nicturie, durere pelvină, dispareunie.
Durerea sau sensibilitatea perineală apărută în contextul formării locale al unui abces, pot fi însoțite de edem şi eritem local şi creşterea temperaturii locale.
Durerea sau sensibilitatea perineală apărută în contextul disfuncției mulculaturii pelvine şi perineale, poate fi însoțită de constipație, urinări frecvente, durere pelvină, rectală şi a organelor genitale, durere lombară, dispareunie, durere la urinare.
Durerea perineală apărută în contextul afectării nervului pudendal poate apărea spontan sau progresiv, prezintă caracterul unei arsuri, poate fi constantă sau intermitentă şi se agravează în clinostatism. Durerea perineală specifică nervului pudendal poate fi asociată de cu durerea pelvină, perineală, scrotală, vulvară şi rectală, cu apariția ameorțelilor sau a paresteziilor localizate în regiunea respectivă şi cu senzația prezenței de corp străin local.
Durerea sau sensibilitatea perineală apărută în contextul prostatitei este însoțită de durere sau senzația de arsură la urinare, dificultăți la urinare, cel mai frecvent nocturne, necesitatea imperioasă de a urina, senzația de golire incompletă a vezicii urinare, nicturie, polachiurie, hematurie, durere abdominală sau scrotală, durere la ejaculare.
Durerea perineală asociată vulvodiniei (durere cronică de vulvă) poate 9fi însoțită de senzația locală de arsură sau prurit local.
Durerea perineală post-episiotomie (incizie efectuată la nivelul perineului în timpul naşterii, pentru favorizarea lărgirii canalului de naştere şi facilitarea evacuării fătului) poate fi însoțită de edem şi eritem local, iar în caz de infecție a plăgii incizionale, miros urât şi eliminarea locală a secrețiilor purulente.

Manifestările clinice asociate durerii perineale:

• Durere perineală în clinostatism
• Durere a organelor genitale
• Durere suprapubiană şi coccigiană
• Durere lombară
• Durere scrotală (la bărbați)
• Scăderea libidoului
• Disconfort apărutîn urma tranzitului intestinal
• Tulburări de somn
• Scăderea stimei de sine
• Anxietate, depresie
• Gândire negativistă
• Dispareunie.

Diagnosticarea durerii sau sensibilității perineale

Pentru identificarea cauzei care a dus la apariția durerii perineale, se recomandă consult medical şi efectuarea anumitor investigații imagistice şi de laborator (hemoleucograma completă şi examenul biochimic al sângelui, examenul sumar de urină şi urocultura, ecografia pelvină, tomografia computerizată pelvină, rezonanța magnetică nucleară, anoscopia, proctoscopia, etc.).
Majoritatea cazurilor de bolnavi care acuză durere perineală nu prezintă modificări patologice notabile la investigatiile imagistice efectuate.

Tratamentul durerii sau sensibilității perineale

Deşi nu este amenințătoare de viață, durerea sau sensibilitatea perineală duce la alterarea calității vieții bolnavilor în cauză şi la perturbarea tuturor activităților desfăşurate de către aceştia.
Din acest motiv, este necesară administrarea tratamentului corespunzător pentru combaterea durerii perineale. Acest tratament presupune pe de-o parte, combaterea simptomatică a durerii perineale şi a manifestărilor clinice asociate acesteia şi pe de altă parte, corectarea bolii de fond care a dus la apariția durerii perineale şi a simptomelor însoțitoare.
Combaterea durerii perineale se poate realiza prin administrarea medicamentelor antialgice, antispastice, miorelaxante şi prin efectuarea băilor călduțe.
Corectarea bolii de fond care a dus la apariția durerii sau a sensibilității perineale este absolut necesară.
În cazul infecților de tract urinar, prostatitelor sau a abceselor localizate în vecinătatea regiunii perineale se recomandă administrarea de antibiotice.
În cazul afectării nervului pudendal, se recomandă îndepărtarea elementelor care determină comprimarea acestuia, iar în cazul în care acest lucru nu este posibil, se recomandă îndepărtarea chirurgicală a nervului afectat.
În cazul durerii perineale apărute pe fondul disfuncției musculaturii pelvine, se recomandă gimnastică medicală.