Durerea la înghițire

Durerea la înghițire (odinofagia) se manifestă ca o durere aprinsă sau ca un disconfort la înghițire, care apare fie la nivelul gurii, gâtului sau la nivelul toracelui, în spatele sternului. Cel mai frecvent, durerea are caracter de arsură sau de strângere, constricție. Durerea la înghițire persistentă poate fi și un simptom al unei probleme de sănătate mai grave, putând necesita uneori investigații suplimentare. [1]

În unele cazuri, dificultatea de înghițire (disfagia) poate însoți durerea. [3]

Cum și de ce apare durerea la înghițire

Înghițirea unui aliment sau a lichidelor este un proces complex care antrenează mai mulți mușchi și terminații nervoase de la nivelul gurii, gâtului și esofagului. Prima parte a procesului înghițirii se desfășoară voluntar, controlat, însă cea mai mare parte a înghițirii este involuntară.

Procesul de înghițire începe odată cu mestecarea mâncării, continuă cu împingerea alimentelor cu ajutorul limbii la nivelul gâtului în faringele posterior și, ulterior, transportul bolului alimentar prin esofag până în stomac. În cazul în care apare o problemă la oricare din aceste nivele, poate apărea durerea la înghițire. Aceasta se poate manifesta ca:

• durere în piept
• senzația de mâncare blocată în gât
• senzația de presiune sau greutate la nivelul gâtului sau in partea de sus a toracelui în timpul mesei.

Cel mai frecvent durerea la înghițire apare în cadrul unei răceli sezoniere, cu ameliorare spontană.

Totuși, printre cauzele apariției durerii la înghițire se numără mai mulți agenți infecțioși, precum:

• citomegalovirusul
• inflamația gingiilor (gingivita)
• virusul herpes simplex
• virusul imunodeficienței umane (HIV)
• faringita (cauzată de frecvent de virusuri, dar și bacterii cum ar fi Streptococul beta hemolitic de grup A)
• candidoza bucală
• aftele bucale

Durerea la înghițire poate fi cauzată și de afecțiuni ale esofagului:

• acalazia esofagiană
• spasmele esofagiene
• boala de reflux gastroesofagian
• inflamații esofagiene (esofagite) de diverse cauze
• perforație esofagiană
• ulcerații esofagiene a căror apariție e influențată de către refluxul gastro-esofagian sau utilizarea pe termen lung a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS).

Alte cauze posibile sunt:

• ulcerațiile bucale sau faringiene
• prezența unui corp străin la nivelul gâtului (de exemplu: oase de pește sau de pui)
• abcesul dentar
• efecte secundare în urma unor tratamente (de exemplu: radioterapie) sau intervenții chirurgicale
• tumori (de exemplu: tumori esofagiene care pot fi ereditare sau influențate de consumul de tutun, alcool sau refluxul gastro-esofagian persistent). [1, 2, 3]

Dacă durerea la înghițire este cauzată de o tumoră la acest nivel, efectuarea tratamentului corespunzător poate ameliora durerea. În cazul unei dureri apărute post-tratament, durerea devine mai intensă în timpul administrării terapiei și poate continua pentru câteva săptămăni după oprirea tratamentului. [2]

Când trebuie să mergi la medic

Semnele de îngrijorare care se pot asocia cu durerea la înghițire sunt:

• prezența scaunelor cu sânge sau negre
• dificultăți în respirație sau senzația de leșin
• scădere în greutate

Pentru a facilita punerea unui diagnostic corect, odată ajunși la medic menționați dacă durerea la înghițire se asociază cu durere abdominală, frisoane, febră, tuse, greață și vărsături, arsuri pe stomac, gust amar, șuierătură în timpul respirației (wheezing). [1]

Cum se pune diagnosticul?

Frecvent, diagnosticul este ghidat de anamneză, dar în cazul unui diagnostic neclar se pot efectua o serie de investigații suplimentare precum:

• Endoscopia cu biopsie
• Radiografia pulmonară sau de zonă cervicală
• Manometria esofagiană
• pH-metria esofagiană
• Testarea HIV
• Exsudatul faringian. [1]

Ce trebuie să știi despre tratament

Pentru a ameliora durerea la înghițire este necesară, în primul rând, o schimbare în alimentație, fiind de preferat alimentele moi, semilichide, precum și o hidratare corespunzătoare.

În funcție de intensitatea și cauza durerii, medicul poate recomanda administrarea unor medicamente antialgice sau anestezice pentru a facilita înghițirea. Tratamentul trebuie să fie, însă, țintit pe cauza durerii.

Recomandări - dietă

Pentru a ameliora efortul de înghițire se recomandă:

• mâncatul lent și mestecatul bine al mâncării
• alimentele moi, pasate sau lichide (ex: carne tocată, piure de fructe sau legume)
• fragmentarea meselor (ex: de 6 ori pe zi cu o cantitate mai mică de mâncare la o masă)
• adăugarea sosurilor în mâncare pentru a o înmuia
• evitarea alimentelor care „înțeapă” gâtul sau provoacă senzație de arsură după înghițire (ex: mâncare foarte sărată, condimente picante, oțet, alcool)
• evitarea alimentelor crocante sau foarte uscate precum chipsurile, nucile, biscuiții uscați, pâinea prăjită
• evitarea alimentelor foarte reci sau foarte fierbinți. [1, 2]