Durerea de maxilar

©

Autor: Teodorescu Mihai

Durerea de maxilar, care uneori iradiază către alte zone ale feței, poate afecta capacitatea de a mânca sau de a vorbi, fiind, în unele cazuri, un simptom al unei afecțiuni severe. Multe lucruri pot provoca durerea de maxilar, de la infecții ale sinusurilor sau infecții dentare, până la probleme ale vaselor de sânge sau ale nervilor. Majoritatea tipurilor de durere maxilară rezultă din tulburarea articulației temporo-mandibulare. În cele mai multe cazuri, durerea de maxilar care nu apare în urma unui traumatism nu necesită asistență medicală imediată. Cu toate acestea, vizita la medic, în vederea stabilirii unui diagnostic, este necesară pentru oricine are dureri de maxilar severe sau persistente. Conform unui studiu efectuat pe aproximativ 2500 de persoane, prevalența durerilor de maxilar care persistă pentru minimum o săptămână este de 4%. Același studiu arată că aproximativ 1% din respondenți se confruntă cu dureri de maxilar persistente, ce durează minimum trei luni. (1, 2, 3, 4)

Cauze

Durerea de maxilar poate fi o consecință a unei leziuni traumatice, a unei leziuni a nervilor sau vaselor de sânge, dar și un simptom al unei afecțiuni de natură infecțioasă. Principalele cauze pentru durerea de maxilar sunt:

Tulburările temporo-mandibulare

Grup de boli care afectează oasele, articulațiile și mușchii responsabili de mișcarea maxilarului și care pot provoca durere și disconfort. Simptomele pot include:

• durere sau sensibilitate crescută la nivelul feței și maxilarului;
• blocarea maxilarului;
• strângerea dinților (bruxism);
• un sunet distinctiv ce se poate auzi la deschiderea gurii sau în timpul masticației;
• dificultăți la mestecat sau la deschiderea gurii;
• senzație de arsură în gură;
• sensibilitate dentară. (1, 3, 6)

Problemele dentare

Durerea care apare pe o singură parte a feței poate fi asociată cu probleme de sănătate orală sau dentară. Abcesul dentar, creșterea inadecvată a măselele de minte, cariile dentare și afecțiunile gingiilor se pot manifesta prin dureri de maxilar. Problemele dentare se manifestă, de asemenea, prin:

• dureri de dinți persistente sau de intensitate ridicată;
• sângerări gingivale;
• sensibilitate dentară la rece sau cald;
• respirație urât mirositoare;
• durere la mestecat sau înghițire;
• umflarea feței;
• dificultăți la mestecat sau înghițit;
• febră. (1, 2, 3, 4)

Durere neuropatică

Deteriorarea sau lezarea nervilor poate determina apariția durerilor de maxilar. În astfel de cazuri, durerea de maxilar poate să apară sporadic sau poate fi persistentă. Exemple de durere neuropatică includ:

• nevralgia trigeminală (afecțiune cronică care afectează nervul trigemen și care se manifestă prin dureri în teritoriul buco-maxilo-facial);
• nevralgia postherpetică (complicaţie a zonei zoster, cauzată de virusul herpesului zoster);
• durerea cauzată de cancer. (1, 5, 7, 8)

sinuzita

Afecțiune comună în sfera ORL, descrisă ca o inflamație a mucoasei sinusurilor paranasale, ce poate avea cauze virale, bacteriene, fungice sau alergice. Sinuzita poate fi acută sau cronică și se poate manifesta prin dureri pe una sau ambele părți ale maxilarului. Alte simptome ale sinuzitei includ:

• congestie nazală ce îngreunează respirația pe nas;
• durere facială;
• senzație de presiune intranazală;
• mucus galben sau verde;
• presiune și durere în urechi și cap;
• oboseală;
• frisoane și/sau febră;
• insomnie;
• dureri de cap;
• pierderea parțială a mirosului sau gustului. (2, 4, 10)

Condiții vasculare

Afecțiunile sistemului vascular, precum arterita temporală, angina pectorală sau infarctul pot duce la durere maxilară. În arterita temporală, arterele de pe ambele părți ale capului se inflamează, rezultând dureri de cap și dureri maxilare. Angina pectorală, determinată de reducerea fluxului sanguin, de obicei din cauza unui blocaj al arterei coronare, poate provoca dureri în piept, precum și dureri de maxilar. Un atac de cord, o complicație frecventă a anginei, poate provoca durere nu doar în regiunea inimii, ci și în alte zone ale corpului, cum ar fi brațele, spatele, gâtul și maxilarul. (1, 2, 4)

Alte condiții care pot da naștere durerilor de maxilar și altor dureri faciale includ:

• trauma (o lovitură la nivelul feței sau deschiderea largă a gurii poate duce la dislocarea maxilarului, traumă adesea dureroasă, care necesită o evaluare medicală);
• chirurgia dentară (recuperarea în urma unei intervenții chirurgicale realizată într-un cabinet dentar poate fi însoțită de dureri de maxilar);
• bruxism (afecțiune medicală ce se manifestă prin prin scrâșnirea, frecarea sau încleştarea dinților și care poate duce la deteriorarea dinților și implicit la durerea maxilarului);
• osteomielita toxică a maxilarului (infecție osoasă care poate afecta osul maxilarului și țesuturile asociate, în rare cazuri asociată cu complicații ale chirurgiei dentare sau infecțiilor dentare netratate);
• afecțiuni autoimune, cum ar fi lupusul;
• apnee obstructivă în somn;
• fibromialgie;
• artrită;
• infecții ale urechii. (2, 4, 6)

Simptome

Simptomele specifice care însoțesc durerea de maxilar pot varia în funcție de cauză și pot include:

• durere facială care se agravează în timpul utilizării maxilarul;
• limitarea mișcărilor maxilarului sau chiar blocarea acestuia;
• probleme cu alinierea maxilarului;
• sunete care se aud la deschiderea sau închiderea maxilarului;
• dureri de urechi, gât sau de cap;
• presiune în spatele ochilor;
• amețeală;
• mâncărime sau amorțeală;
• durere de dinţi sau de gingii;
• senzație de arsură la nivelul maxilarului;
• febră;
• scurgeri nazale;
• respirație urât mirositoare;
• sângerări gingivale;
• un simț al mirosului și al gustului redus;
• sensibilitate și umflături în jurul ochilor, nasului, obrajilor și frunții;
• umflarea feței. (2, 6, 8, 9, 10)

Diagnostic

Pentru a afla cauza durerii maxilarului, în cadrul examenului clinic, medicul va adresa o serie de întrebări cu privire la intensitatea durerilor, momentul apariției lor și modul de manifestare. De asemenea, medicul va dori să afle dacă durerea a apărut în urma unui traumatism maxilar sau dacă pacientul are obiceiuri care ar putea declanșa durerile. În timpul examinării fizice, pentru identificarea unor tulburări articulare și musculare temporo-mandibulare, medicul poate măsura intervalul de mișcare al deschiderii maxilarului. Persoanele cu tulburări temporo-mandibulare au adesea o deschidere a maxilarului mai mică decât în mod normal și pot avea, de asemenea, sensibilitate musculară și crepitus articular (o senzație de scârțâit) când maxilarul se deschide și se închide. În cazul în care evaluările realizate anterior nu ajută la stabilirea unui diagnostic, se recurge la efectuarea unui examen de nerv cranian.

Testele imagistice, împreună cu testările de laborator, pot ajuta la furnizarea de informații suplimentare sau la confirmarea unui diagnostic. Pentru anumite cauze ale durerii maxilarului, cum ar fi o afecțiune dentară sau o fractură de maxilar, o radiografie simplă este suficientă pentru a confirma sau infirma diagnosticul. Pentru un diagnostic mai complex, poate fi necesară o tomografie computerizată (CT) sau un RMN. În cazul în care se suspectează un atac de cord, se va efectua o electrocardiogramă și vor fi prelevate teste de sânge. Prelevarea de sânge poate oferi informații inclusiv cu privire la o eventuală afecțiune autoimună, care poate reprezenta o cauză a durerilor de maxilar. (2, 4, 11)

Tratament

Tratamentul pentru durerea de maxilar va depinde de cauza durerii. Majoritatea medicilor vor recomanda metode neinvazive de tratament, ca primă opțiune de ameliorare a durerilor. Atunci când metodele neinvazive nu sunt eficiente, pot fi necesare intervenții chirurgicale. Sunt disponibile diverse opțiuni de tratament, precum:

• medicamente orale, sprayuri sau medicamente topice pentru ameliorarea durerii;
• injecții cu steroizi (pentru a reduce inflamația sau umflarea);
• terapia antivirală (pentru tratarea infecțiilor virale, precum herpes zoster);
• medicamente antibiotice (în cazul durerilor acute declanșate de o potențială infecție bacteriană);
• opțiuni de tratament dentar (pot fi incluse tratamente ale canalului radicular, extracții dentare sau chiar terapie termică);
• utilizarea unei gutiere (dispozitiv care se mulează de dantură și are rolul de a împiedica lezarea dinților prin scrâșnit sau încleștare, de către persoanele care suferă de bruxism);
• injecții cu botox (toxina botulinică poate împiedica strângerea mușchilor maxilarului, ajutând eventual la ameliorarea durerilor maxilarului datorate tulburării temporo-mandibulare);
• operație maxilară (în cazuri foarte rare, pentru ameliorarea durerilor de o severitate ridicată sau care sunt cauzate de probleme structurale la nivelul articulației maxilarului, poate fi necesară o intervenție chirurgicală la nivelul maxilarului). (1, 2, 4, 12)

Pentru ameliorarea unor dureri ușoare la nivelul maxilarului, se pot încerca și alte abordări, care însă trebuie alese în funcție de problema de bază, care a determinat apariția durerilor. De exemplu, se recomandă utilizarea unor comprese calde, care sunt plasate pe maxilar și care pot ajuta la ameliorarea durerii, însă doar la cei cu dureri ce nu sunt cauzate de o inflamație sau de o afecțiune dentară. Odihna maxilarului, optarea pentru alimente care nu necesită mestecare puternică, schimbarea poziției de somn, kinetoterapia sau masajul facial pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea unor dureri de maxilar. (1, 4, 10)