Durerea de gleznă

Glezna este o articulație complexă cu un rol esențial în mișcarea membrelor inferioare și în susținerea greutății corpului, care conectează oasele tibiei și fibulei din partea inferioară a gambelor cu oasele tarsiene din partea superioară a piciorului. Articulația gleznei permite mișcarea piciorului în sus și în jos, precum și în lateral, iar problemele la nivelul gleznei pot afecta semnificativ capacitatea de mișcare a unui individ. Durerea de gleznă, adesea o consecință a traumatismelor, constituie o problemă comună, care poate face dificilă desfășurarea activităților zilnice. (1, 2, 3)

Cauzele durerii de gleznă

Durerea de gleznă poate avea numeroase cauze, de la leziuni acute la afecțiuni cronice. Unele dintre cele mai comune cauze ale durerii de gleznă includ:

Traumatisme sau fracturi

Leziunile, cauzate de activități intense sau de accidente sportive, reprezintă o cauză comună a durerii de gleznă. În funcție de gravitatea leziunii, se disting:

• entorsele (rezultatul unor mișcări bruște sau necorespunzătoare, entorsele implică întinderea sau ruperea ligamentelor care susțin articulația gleznei);
• fracturi ale oaselor gleznei (pot apărea ca urmare a unei căderi sau a unui impact puternic);
• ruperea ligamentelor sau a tendoanelor (apar după o cădere pe picior sau o lovitură puternică la nivelul gleznei și pot avea consecințe semnificative asupra funcției și stabilității gleznei).

Orice leziune directă la nivelul gleznei poate duce la fracturi sau alte leziuni care provoacă durere. Fracturile oaselor gleznei pot varia în gravitate de la fracturi simple la cele mai complexe, care necesită intervenție chirurgicală pentru a restabili integritatea articulației. (3, 4)

Artrita

Artrita este o afecțiune caracterizată prin inflamația articulațiilor, ce se manifestă prin disconfort și durere locală. Formele principale de artrită (osteoartrita și artrita reumatoidă) au cauze diferite și în general prognosticul pe termen lung este unul diferit. Artrita reumatoidă este o boală autoimună care poate afecta articulația gleznei și care duce la inflamație, dureri, rigiditate și deteriorarea articulațiilor. Osteoartrita, pe de altă parte, este o afecțiune degenerativă a articulațiilor care apare ca urmare a uzurii articulației gleznei în timp. În osteoartrită, glezna poate deveni rigidă și dureroasă, iar cartilajul care acoperă oasele gleznei se poate eroda. (7, 8)

Tendinita

Tendinita este o afecțiune care implică inflamația sau iritarea tendoanelor, structurile care leagă mușchii de oase. În cazul gleznei, tendinita poate afecta tendoanele care controlează mișcările piciorului și ale gleznei. Factorii de risc care cresc probabilitatea de apariție a tendinitei pot include:

• suprasolicitarea tendoanelor (datorată activităților repetitive sau intense);
• leziunile acute (pot deteriora tendoanele sau pot declanșa un proces inflamator care duce la tendinită);
• îmbătrânirea (odată cu înaintarea în vârstă, tendoanele pot deveni mai puțin elastice și mai susceptibile la inflamație);
• tehnici de antrenament incorecte;
• anumite boli, precum diabetul, artrita reumatoidă și alte afecțiuni inflamatorii (pot afecta tendoanele și pot provoca inflamație cronică);
• obiceiuri de viață nesănătoase (fumatul sau consumul excesiv de alcool pot contribui la inflamație și pot crește riscul de tendinită). (9, 10)

Guta

Guta este o afecțiune cauzată de acumularea de cristale de acid uric în articulații, inclusiv în gleznă. Guta este adesea caracterizată prin crize de durere bruscă și severă la nivelul gleznei, însoțite de umflături și roșeață. (11)

Suprasolicitarea

Suprasolicitarea gleznei este adesea rezultatul activităților care implică mișcări repetitive sau excesive ale gleznei, precum alergarea pe distanțe lungi sau mersul pe jos într-un ritm alert, pe o distanță mare. Pe termen lung, suprasolicitarea poate duce la inflamații, vânătăi și dureri cronice ale gleznei. (3,4)

Boli sistemice

Unele afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul, pot avea ca rezultat o circulație sanguină deficitară și afectarea nervilor, contribuind astfel la durerea de gleznă. Diabetul, în special, poate afecta vasele de sânge și nervii la nivelul piciorului și gleznei, ceea ce poate duce la ulcerații sau dureri cronice. Gestionarea corectă a bolilor sistemice este astfel esențială pentru prevenirea și gestionarea durerii de gleznă. (1, 3, 6)

Când este necesară vizita la medic?

Fiecare cauză a durerii de gleznă necesită abordări diferite de diagnostic și tratament, motiv pentru care este esențial controlul de specialitate la apariția oricăror dureri persistente sau intense de gleznă. Controlul medical se recomandă, de asemenea, în cazul în care:

• durerile nu cedează la administrarea de analgezice sau sunt o consecință a unui traumatism sever;
• glezna prezintă semne evidente de inflamație, cum ar fi umflături, roșeață și căldură;
• glezna devine instabilă. (1, 2, 5)

Diagnostic

Pentru gestionarea adecvată a durerii de gleznă, în funcție de circumstanțele individuale, este necesară, înainte de toate, identificarea cu precizie a cauzei durerii de gleznă. Pentru obținerea unui diagnostic precis, în general sunt necesare o serie de investigații clinice și paraclinice. Pentru diagnosticarea cauzei durerii de gleznă, pot fi necesare, printre altele:

• analize sanguine (pot ajuta la diagnosticarea afecțiunilor sistemice);
• investigații imagistice cu raze X (pot fi utilizate pentru a detecta fracturi, leziuni osoase sau modificări degenerative la nivelul articulației gleznei);
• alte tehnici de imagistică, precum rezonanța magnetică sau tomografia computerizată (pot oferi imagini mai detaliate ale structurilor din interiorul gleznei, inclusiv a ligamentelor, tendoanelor și a articulațiilor);
• artroscopia (procedeu minim-invaziv folosit pentru a inspecta interiorul articulației gleznei și pentru a trata diverse patologii). (1, 2, 3)

Tratament

În cazul unei entorse minore sau a durerii cauzate de suprasolicitare, odihna și îngrijirea la domiciliu, prin aplicarea de gheață și ridicarea piciorului deasupra nivelului inimii, pot ajuta la reducerea inflamației și a disconfortului. În plus, antiinflamatoarele nesteroidiene, precum ibuprofenul, pot fi prescrise pentru a reduce inflamația și durerea.

În cazurile mai grave, cum ar fi fracturile osoase complexe sau leziuni ligamentare grave, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a repara sau reconstrui structurile articulației gleznei. În cazurile de inflamație severă, medicul poate administra injecții cu corticosteroizi direct în articulația gleznei pentru a reduce inflamația. Recuperarea pe termen lung după o afecțiune inflamatorie severă sau după o intervenție chirurgicală la nivelul gleznei necesită efectuarea unor exerciții fizice de recuperare, cu suportul unui fizioterapeut sau kinetoterapeut.

În situația în care durerea de gleznă este cauzată de gută, tratamentul poate presupune:

• administrarea de medicamente, precum alopurinolul sau colchicina, care pot scădea nivelul acidului uric în sânge;
• administrarea de medicamente antiinflamatoare sau corticosteroide, în cazul apariției unor crize de gută (pusee acute caracterizate prin inflamație și durere intensă);
• modificarea dietei (presupune reducerea aportului de purine);
• hidratarea adecvată (poate ajuta la eliminarea acidului uric din organism);
• evitarea factorilor care pot declanșa atacurile de gută (precum stresul excesiv, alcoolul sau unele medicamente). (1, 2, 5)