Durerea de braț

Durerea de braț reprezintă un simptom resimțit drept disconfort sau durere într-o anumită zonă sau difuz la nivelul brațului. Există mulți factori care pot determina durere la nivelul brațului, identificarea unei posibile cauze fiind importantă pentru evaluarea necesității unui control medical.

De obicei, durerea de braț nu este un simptom alarmant, mai ales dacă este o durere acută, tranzitorie, de intensitate slabă și de scurtă durată, putând fi determinată de lovituri ușoare, poziție incomodă, efort muscular exagerat. În schimb, dacă apare brusc, mai ales la efort, dacă este puternică sau, deși este moderată, nu trece în următoarele 7-10 zile, poate indica o afecțiune importantă, care necesită tratament imediat. (1, 2)

Cauze și factori de risc

Întinderea musculară reprezintă o cauză frecventă a durerii de braț, apărută după efortul fizic. Prin încordare forțată, suprasolicitarea musculară poate determina rupturi la nivelul fibrelor musculare, manifestate ca durere localizată la palparea mușchiului afectat. În funcție de intensitatea și de durata acestui simptom, rupturile musculare pot fi ușoare, fără a reprezenta o urgență medicală, sau grave, necesitând în unele situații intervenție chirurgicală. Leziunile musculare pot apărea și în caz de accidentări, lovituri, căderi. Pentru a preveni acest fenomen, este important ca înainte de orice efort fizic să fie realizată o încălzire adecvată a mușchilor și, de asemenea, să fie evitate activitățile fizice prelungite, fără pauze. (3)

Fractura osoasă poate determina apariția unei dureri ascuțite, de intensitate mare, asociată cu deformare vizibilă a segmentului afectat, inflamație, apariția unei umflături, roșeață, incapacitatea de mișcare. Apare, de obicei, în caz de căderi, accidente sportive, presiune exagerată asupra osului, accidente rutiere. Humerusul, singurul os de la nivelul brațului, poate fi implicat în fracturi închise sau deschise, cele mai multe cazuri necesitând intervenție chirurgicală.

Tendinita presupune apariția inflamației la nivelul tendoanelor, cel mai frecvent afectat tendon de la nivelul brațului fiind cel al capului lung al mușchiului biceps. Cauzele acestei afecțiuni nu au fost complet elucidate, însă a fost asociată cu leziuni minore, repetitive, determinate în timpul unor activități precum practicarea unui sport (tenis, golf, volei), lipsa unei încălziri adecvate înaintea exercițiului fizic, antrenamentul prelungit, dar și de apariția infecției localizate sau a artritei. (4)

Compresia nervoasă apare atunci când un element din vecinătatea unui nerv, cum ar fi un tendon, mușchi, cartilaj sau os, determină o presiune anormală asupra acestuia, apărând simptome precum durere, amorțeală, slăbiciune musculară, înțepături, senzație de arsură. La nivelul brațului, se găsesc nervii median, ulnar și radial, fiecare dintre aceștia, în anumite condiții, putând determina durere. De asemenea, afectarea plexului brahial, originea nervilor prezenți la nivelul brațului, poate cuprinde și durere în simptomatologie, agravată de mișcarea membrului superior, o cauză ce necesită intervenție imediată pentru această afecțiune putând fi hernia de disc la nivel cervical. (1, 5)

O altă cauză importantă este cea cardiacă. Deși se știe că o afecțiune cardiacă determină preponderent durere la nivelul umărului sau brațului stâng, există situații în care durerea poate apărea chiar și în ambele brațe. Acest simptom se poate asocia cu durere și presiune resimțite la nivelul pieptului, efort respirator exagerat (dispnee), greață și amețeală.

Angina, o afecțiune apărută prin scăderea fluxul sangvin către inimă prin arterele coronare, poate determina, printre altele, și o durere la nivelul umărului și al brațului. Angina apare de obicei atunci când există un blocaj pe traseul arterelor coronare către cord, cum ar fi un proces aterosclerotic, care împiedică o oxigenare adecvată a țesutului cardiac. Efortul fizic crește necesarul de oxigen al inimii, așadar agravează această afecțiune, durerea apărând brusc și dispărând odată cu odihna. Există, însă, și situații de angină care apare în caz de repaus, numită angină instabilă, durerea neputând fi asociată cu o anumită activitate. Printre factorii de risc în dezvoltarea anginei se numără și fumatul, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, consumul excesiv de trigliceride și colesterol. Această afecțiune necerită tratament, întrucât poate reprezenta, la rândul său, un factor de risc în apariția infarctului miocardic. (6)

Infarctul miocardic reprezintă o urgență medicală, ce necesită intervenție imediată, fiind important ca pacientul să fie tratat în primele 90 de minute de la debutul simptomatologiei. Această afecțiune apare atunci când fluxul sangvin prin arterele coronare către inimă este mult prea scăzut, determinând moartea celulelor peretelui cardiac. Astfel, o parte din mușchiul prin care inima realizează funcția sa de pompare a sângelui în organism moare, nemaiputând să asigure necesarul de oxigen pentru restul țesuturilor. Infarctul miocardic se manifestă prin durere și presiune la nivelul pieptului și a brațului (cel mai frecvent fiind vorba despre brațul stâng), dispnee, transpirații, greață, amețeală. Durerea poate iradia, de asemenea, spre gât și spre mandibulă. Factorii de risc pentru un infarct miocardic sunt vârsta înaintată, existența unei afecțiuni cardiace în cadrul familiei, fumatul, tensiunea arterială crescută, diabetul zaharat, consumul exagerat de colesterol și trigliceride, obezitatea, sedentarismul, stresul. (7, 8)

Diagnostic

Atunci când un pacient se prezintă cu durere de braț, medicul trebuie să identifice o cauză exactă pentru aceasta, astfel încât să poată stabili un tratament adecvat. Fiind simptomul unei afecțiuni, există situații în care nu este îndeajuns ca durerea să fie eliminată prin administrarea, spre exemplu, de medicamente antialgice, fiind necesară îndepărtarea cauzei. (1)

Medicul va realiza inițial anamneza, primind date despre simptomatologia existentă și despre istoricul medical al pacientului. Întrebările din cadrul anamnezei pot viza momentul apariției, durata, intesitatea, localizarea, activități asociate cu apariția durerii, locul de muncă, precum și tratamente medicamentoase prescrise și afecțiuni existente. Plecând de la aceste informații, medicul poate cere investigații ulterioare:

• testarea sistemului motor, prin exerciții simple, specifice;
• investigații imagistice, precum radiografii, pentru depistarea unei posibile fracturi osoase de humerus, sau ecografii, pentru investigarea articulațiilor, tendoanelor și ligamentelor;
• analize de sânge, care pot evidenția prezența unui diabet zaharat nediagnosticat sau a unei afecțiuni care determină inflamație;
• evaluarea cordului, prin realizarea unei electrocardiograme, a unei ecografii cardiace, a unei angiografii sau a testului de efort, în caz de suspiciune de angină sau infarct miocardic;

Tratament

Tratamentul durerii de braț depinde de cauza care determină apariția acestui simptom. De cele mai multe ori, durerea este tratată prin administrarea de antiinflamatoare non-steroidiene, mai ales în caz de lovituri sau rupturi musculare ușoare. În cazuri severe, însă, precum fracturi osoase deschise sau rupturi musculare grave, este indicată intervenția chirurgicală. Modalitățile de tratament sunt multiple, fiind esențială personalizarea schemei de tratament pentru fiecare pacient în parte, indiferent de cauza existentă.

În cazul anginei și al infarctului miocardic, există, de asemenea, mai multe indicații, în funcție de gravitatea situației. Tratamentul medicamentos poate consta din administrarea antiagregantelor plachetare, pentru a împiedica blocarea arterelor coronare. Intervenția chirurgicală joacă, de asemenea, un rol important și este indicată atunci când tratamentul medicamentos este insuficient, putând fi realizată, spre exemplu, o angioplastie coronariană pentru dilatarea arterelor coronariene prin intermediul unui stent. (6, 7)

Recomandări

Durerea de braț poate deveni neplăcută și poate interfera cu activitățile pe care le desfășurăm zi de zi. De aceea, este foarte important să oferim atenție modului în care realizăm diferite activități, mai ales antrenamentele sportive. Acest risc asociat efortului fizic nu trebuie să ne facă să renunțăm la a face sport, sedentarismul fiind un factor de risc pentru boli mult mai grave. Efortul fizic trebuie precedat de o încălzire riguroasă, focusată pe toate grupele de mușchi și articulații, indiferent de tipul de antrenament realizat. Se recomandă realizarea unei încălziri de aproximativ 5-10 minute înainte de fiecare antrenament fizic. De asemenea, stretching-ul realizat după antrenament contribuie la sănătatea musculară și articulară, fiind o modalitate utilă de a evita oboseala musculară ulterioară.

Referitor la cauzele cardiace ale durerii de braț, dieta joacă un rol foarte important în dezvoltarea afecțiunilor. Excesul de trigliceride și de colesterol se depune pe vasele arteriale, interferând cu activitatea normală a sistemului cardiovascular. Durerea acută, intensă de braț poate fi semn de infarct miocardic, moment în care este necesară o intervenție promptă. Informarea corectă și completă legată de modul în care trebuie să reacționăm dacă ne regăsim în această situație, dar și de modul în care putem evita acest eveniment, poate face o mare diferență asupra calității vieții. (6, 7)

Așadar, este necesară o vizită la medic sau apelul la 112 în cazul în care există:

• durere la nivelul brațului stâng care apare brusc în timpul efortului fizic și dispare odată cu repausul;
• durere severă, asociată cu umflarea brațului;
• incapacitatea de a mișca brațul sau chiar de a mișca antebrațul sau mâna;
• implicarea într-un accident sportiv sau rutier, în care s-a putut auzi un sunet de ruptură sau pocnet la nivelul brațului, cu prezența unei deformări a membrului, fiind posibilă pătrunderea osului prin piele către suprafață în cazul unei fracturi osoase deschise;