Durere în stânga jos (abdomen, burtă)

Durerea abdominală apărută inferior și în stânga este un simptom nespecific care implică o serie de patologii din sfera afecțiunilor intestinale sau ginecologice, cu precădere în cadrul populației înaintate în vârstă. În continuare vă oferim o abordare comparativă între patologiile aparatului digestiv și reproducător.

Semne și simptome asociate durerii în stânga jos:

Incadrarea într-una dintre cele două clase se face inițial pe baza simptomatologiei specifice fiecărui sistem, ușor de înțeles ținând cont de fiziologia fiecărui organ. Pe lângă durerea din regiunea abdominală inferioară stângă, se mai remarcă senzația de greață, vărsăturile, meteorismul (balonarea), febra, diareea, sângerarea rectală și genitală, exicoza (dezhidratare), atacurile de panică, respirația superficială, tahicardia, transpirația rece, dismenoreea (durere în timpul sau înaintea ciclului menstrual), tulburarea regularității ciclului menstrual. (2)

Afecțiuni intestinale responsabile de durere în stânga jos:

Diverticulita:

Diverticulul este o formațiune a peretelui organelor gastrointestinale în formă de „fund de sac” îndreptat în exteriorul lumenului intestinal, apărut ca urmare a slăbirii peretelui în acel segment intestinal. De obicei diverticulii sunt localizați în colonul sigmoid (ultimul segment al intestinului gros, ancorat în fosa iliacă stângă, înainte de rect), fapt care explică localizarea durerii în această regiune. De regulă această afecțiune este asimptomatică, însă, în momentul în care apare inflamarea diverticulului, semnele și simptomele specifice sunt cele ale unei inflamații intestinale, asemănătoare apendicitei (durere acută, febră de intensitate medie spre mare, hematochezie, inapetență, greață, vărsături, rezistență abdominală la palpare, constipație sau scaune moi). (1, 6)

Tumori de colon sigmoid:

Locația neoplasmului este cea care dictează tabloul clinic. Întrucât tumora este situată în acest caz sper sfârșitul tractului intestinal, iar scaunul are deja o consistență formată, de regulă simptomatologia specifică se remarcă prin obstrucție intestinală care generează o durere colicativă și cu caracter de crampe, hematochezie (hemoragie digestivă inferioară, sau superioară în cantitate crescută și cu tranzit rapid), tenesme (senzația sau dificultatea în timpul defecației) și îngustarea calibrului scaunului. (4)

Hernie inghinală: 

Reprezintă deplasarea unei anse intestinale prin canalul inghinal. În mod obișnuit este asimptomatică până la momentul încastrării, clipă în care apare simptomatologia caracteristică Abdomenului Acut: durere acută de intensitate crescută, situată în stânga jos în cazul herniei inghinale stângi, apărare abdominală, greață și vărsături (datorită blocării tranzitului în aval), meteorism, febră, atacuri de panică, transpirație rece, tahicardie, putându-se ajunge până la șoc și peritonită. (2)

Colon iritabil:

Este o afecțiune funcțională cronică (funcția intestinală este diminuată fară a fi prezente anomalii structurale sau biochimice) de cauză necunoscută. Se caracterizează printr-o combinație de manifestări intestinale precum durere abdominală difuză (putând fi prezentă și în stânga jos), intermitentă, cu caracter de crampă, ce se ameliorează după defecație, la care se adaugă modificări ale frecvenței, consistenței (frecvent este descrisă o alternare între constipație și diaree) și tranzitului scaunelor, balonare și apariția scaunului cu mucus. (1)

Colita ulcerativă:

Se definește ca fiind o inflamație cronică,  care afectează segmente întregi prin ulcerații ale straturilor superficiale a intestinului gros. De regulă mucoasa rectosigmoidiană este afectată (explicându-se astfel durerea abdominală întâlnită cu precădere în fosa iliacă stângă), urmând ca leziunile să se răspândească centriped spre intestinul subțire. Clinic se manifestă prin diarei cu sânge și mucus, dureri abdominale cu caracter de crampe, tenesme, rar febră și anemie. (3)

Boala Chron:

Se remarcă prin inflamația discontinuă și transmurală (afectează tot peretele segmentului intestinal) a tractului gastrointestinal. În mod normal este vizat ileonul terminal și porțiunea inițială a colonului, motiv pentru care durerea este descrisă frecvent în cadranul inferior drept al abdomenului. În cazul în care afectarea tractului este difuză, pot fi descrise și leziuni segmentare ale colonului sigmoid sau rectului, moment în care pacienții vor reclama durere abdominală colicativă în cadranul inferior stâng. Simptomatologia specifică cuprinde pe lângă durerea descrisă, diarei fără sânge, febră ușoară și o serie de manifestări extraintestinale precum afte ale mucoasei orale, eritem nodos (leziune cutanată inflamatorie, dureroasă, manifestată prin apariția de papule roșii, predominant pe fața anterioară a tibiei), pyoderma gangrenosum (afecțiune care cauzează gangrene a pielii), inflamații ale componentelor globului ocular sau a articulațiilor. (3)

Diagnostic diferențial:

Pentru a diferenția între aceste patologii intestinale, e necesar focusare atenției asupra detaliilor specifice fiecărei afecțiuni, diagnosticul de certitudine fiind stabilit de analize serologice și tehnicile imagistice precum ecografie, computer tomografie și endoscopia sau colonoscopia.
- Diverticulita: clinic seamănă cu apendicita, fiind o cauză a abdomenului acut. Se diferențiază prin caracterul rapid și tăios a durerii, precum și intensitatea înaltă a acesteia (datorată perforației frecvente).
- Tumora de colon: specific acestei leziuni morfologice este durerea difuză, „surdă” și cronică, colicativă și cu caracter de crampe datorată obstrucțiilor recurente. Scaunele cu sânge sunt de asemenea specifice neoplaziilor, la care se adaugă semnele și simptomele caracteristice cancerelor în cazul unei tumori maligne: scăderea bruscă și masivă în greutate, agravarea stării generale, fatigabilitate crescută, afectarea altor țesuturi sau organe, învecinate sau îndepărtate, cu sistarea funcțiilor acestora și apariția semnelor și simptomelor specifice acelor țesuturi, sindroame paraneoplazice.
- Hernia inghinală: încastrarea unei hernii îndreaptă diagnosticul spre Abdomenul Acut, iar o diferențiere clinică față de diverticulită este greu de realizat. De remarcat este faptul că în cazul herniei este posibil palparea în canalul inghinal a formațiunii prin creșterea presiunii abdominale (de exemplu tușiind).
- Colon iritabil: caracteristic acestei patologii este recurența disconfortului abdominal, alternarea semnelor clinice și nespecificitatea simptomatologiei.
- Colita ulceroasă:  durere cronică (boala fiind nevindecabilă) aparută înaintea defecării, diaree cu sânge și mucus.
- Boala Chron:  diareea fără sânge și durerea abdominală cronică și recurentă sunt singurele semne clinice descrise de toți pacienții, celalte manifestări extraintestinale variind extrem de mult, pot fi descrise și în cazul colitei ulceroase.

Afecțiuni Ginecologice ce pot da durere în stânga jos:

Sarcina extrauterină:

În această patologie, nidația zigotului (celula rezultată prin fecundarea ovulului de către spermatozoid) are loc în afara uterului (în cavitatea pelvină, ovar, col uterin sau cel mai des în tuba uterină). Inițial trebuie evidențiată sarcina existentă prin anamneză (există posibilitatea ca pacienta să fie însărcinată?), examen clinic (se relevă semne și simptome nespecifice ale gravidanței precum dezvoltarea sâniilor, apariției hiperpigmentării obrajilor, greață și vărsături). Efectuarea unui test de sarcină ajută semnificativ la clarificarea prezenței acestei patologii. De asemenea se remarcă amenoreea (lipsa menstruației), și durerea colicativă, recurentă în această regiune anatomică. Progresiv zigotul se dezvoltă și determină perforarea tubei uterine, moment în care apare simptomatologia Abdomenului Acut: durere puternică, tăioasă, continuă și cu caracter de arsură și apărare abdominală la care se adaugă șocul hipovolemic (hipotensiune arterială, tahicardie, hypoxie, tahipnee). (1)

Tumori Ovariene și Torsiunea de Ovar:

De regulă tumorile de ovar sunt asimptomatice sau pot cauza o senzație de disconfort sau apăsare în regiunea inferioară stângă sau dreaptă în funcție de ovarul afectat. Creșterea în dimensiune a tumorii face ca formațiunea sa poată fi identificată la palpare, iar clinic determină comprimarea organelor învecinate, agravând durerea și cauzând greață, vărsături, episoade recurente de ocluzie, edeme ale membrelor inferioare prin blocarea întoarcerii venoase, ascită. O formațiune neoplazică voluminoasă mai poate cauza torsiunea trompei uterine (organul care asigură conexiunea între ovar și uter), moment în care apare simptomatologia Abdomenului Acut și a peritonitei (apărare abdominală, durere puternică, tăioasă, continuă și cu caracter de arsură). În cazul tumorilor maligne poate fi evidențiată uneori creșterea în volum a nodului limfatic supraclavicular stâng (Virchow). (5)

Chist ovarian, Ovarul Polichistic:

Asemenea tumorilor, chistul este o formațiune ce poate genera o senzație de disconfort sau apăsare în fosa iliacă. Totodată creșterea în dimensiune a chisturilor poate genera semne și simptome clinice specifice compresiei altor organe sau țesuturi învecinate. Caracteristic acestei patologii este nivelul seric crescut de testosteron care generează hirsutism (creșterea anormală a părului pe zone care în mod normal nu sunt acoperite de păr), obezitate, amenoree, anovulație, sterilitate prelungită, semne de virilizare (dezvoltare exagerată a caracteristicilor masculine) și rezistență la insulină. (1)

Endometrioză:

reprezintă apariția de țesut endometrial în afara uterului, în special la nivelul pelvisului și a ovarelor. Durerea abdominală apare constant înainte de menstruație, la care se adaugă hemoragiile genitale sau rectale, dismenoreea (durere înainte și în timpul menstruației), sterilitate, dispareunie (durere în timpul actului sexual) și semne clinice intestinale sau urinare (dacă sunt afectate organe din aceste sisteme). (1, 5)

Diagnostic diferențial:

Analiza atentă asupra detaliilor întâlnite cu precădere în cadrul unei patologii specifice ajută la identificarea afecțiunii generatoare de durere abdominală inferioară.
- Sarcina extrauterină: schimbările organismului specifice unei gravide, la care se adaugă o serie de analize serologice (de ex. cuantificarea hormonului Gonadotropina corionică umană) și ecografia abdominală stabilesc diagnosticul de certitudine.
- Tumori ovariene și torsiunea de ovar: Mărirea de volum a nodului limfatic supraclavicular stâng și simptomatologia specifică afecțiunilor neoplazice (scăderea bruscă și masivă în greutate, agravarea stării generale, fatigabilitate crescută, afectarea altor țesuturi sau organe, învecinate sau îndepărtate, cu sistarea funcțiilor acestora și apariția semnelor și simptomelor specifice acelor țesuturi) focusează diagnosticul spre o patologie oncologică. Pe de altă parte, torsiunea de ovar se remarcă prin caracterul acut și tăios a durerii, precum și intensitatea înaltă a acesteia, asemenea perforației tubei uterine din sarcina extrauterină, caracteristicile sarcinii fiind însă absente. Diagnosticul de certitudine este realizat cu ajutorul tehnicilor imagistice (ecografie abdominală, computer tomografie, colposcopie) și a puncției biopsie.
- Chist ovarian, Ovar polichistic: De remarcat în cadrul acestei afecțiuni sunt dezechilibrele hormonale, cu accentuarea trăsăturilor masculine și tendința la instalare a unui diabet zaharat de tip II. Testele serologice și imagistice ajută la identificarea cauzei dezechilibrului.
- Endometrioza: Alternarea constantă a durerii și agravarea simptomelor de menstruație sunt specifice acestei afecțiuni, la care se adaugă apariția simptomatologiei specifice altor sisteme (excretor, digestiv) în clipa lezării altor organe pelvine de către focarele ectopice de țesut endometrial, identificate prin ecografie, computer tomografie și confirmate de examenul anatomopatologic al biopsiilor.

Concluzii:

Durerea abdominală descrisă în regiunea stângă jos este un simptom nespecific relativ frecvent în practica medicală datorită diversității etiologice care o cauzează. Diagnosticurile diferențiale care se impun în acest context îndreaptă atenția pacienților și a clinicienilor spre sfera patologică a afecțiunilor intestinale și ginecologice, urmând ca teste clinice ulterioare să stabilească cu certitudine diagnosticul corect.