Durere de umăr

Durere de umăr

Durerea de umăr este un simptom frecvent al aparatului osteomuscular. Aceasta poate fi produsă de traumatisme, durere iradiată din altă localizare, inflamație a structurilor periarticulare sau boli inflamatorii sistemice.


Peste 90% din durerile de umăr sunt cauzate de afectarrea structurilor periarticulare - bursele subacromiană și subdeltoidă (saci plini cu fluid situați la nivelul articulației umărului, care au rolul de a reduce fricțiunea dintre oase și țesuturile moi din apropierea lor) sau tendoanele coafei rotatorilor (ale mușchilor supraspinos, infraspinos, rotund mic și subscapular). Durerea de umăr poate fi însă cauzată și de afecțiuni sistemice ca artrita reumatoidă, artrita septică sau artropatii microcristaline (gută, condrocalcinoză, tendinită calcifică).


Terapiile uzuale implică repaus la pat și aplicarea locală de gheață, utilizarea de antiinflamatoare nesteroidiene și kinetoterapie. Unele afecțiuni, ca artrita reumatoidă și artritele microcristaline, necesită tratamente specifice (de exemplu corticosteroizi, medicamente remisive, chirurgie). [1]

Cauze

Cele mai comune cauze de durere de umăr intră în una din următoarele categorii:

  • inflamații sau rupturi ale tendoanelor: bursită (inflamația burselor) sau tendinită (inflamația tendoanelor mușchilor);
  • luxații (deplasarea extremității articulare a oaselor din poziția normală față de articulația din care fac parte) sau entorse (leziuni traumatice articulare provocate de executarea bruscă a unei mișcări dincolo de limitele fiziologice, fără a fi urmată de o deplasare permanentă a oaselor sau a ligamentelor);
  • artrita (inflamația articulației umărului);
  • fracturi ale oaselor umărului.


Alte cauze mai puțin comune de durere de umăr sunt:

  • tumori (cancer pulmonar, tumori osoase);
  • infecții (Zona Zoster);
  • afecțiuni ale nervilor (leziuni de plex brahial, radiculopatie);
  • capsulita adezivă. [2]


Investigații

Anamneza amănunțită și examenul obiectiv orientează către posibilele cauze ale durerii de umăr și investigațiile ulterioare pentru confirmare.


Prin radiografia simplă se pot evidenția semne de artroză, artrită, tumori, hernii de disc, fracturi sau luxații.

Imagistica prin rezonanță magnetică este o procedură noninvazivă utilă în diagnosticul patologiilor nervilor, tendoanelor și ligamentelor. O tehnică alternativă pentru diagnosticul acestor afecțiuni este investigația CT.

Electromiografia este utilizată uneori pentru investigarea durerilor de ceafă, umăr sau braț sau al paresteziilor (senzații de furnicături și înțepături).

Prin artroscopie (procedura prin care medicul vizualizează interiorul unei articulații printr-o cameră video) pot fi diagnosticate și tratate leziuni ale țesuturilor moi periarticulare ce nu au putut fi evidențiate prin examenul obiectiv sau alte proceduri imagistice. [2][3]

Tratament

În general tratamentul constă în repaus la pat, evitarea suprasolicitărilor, fizioterapie și kinetoterapie. Durerea poate fi combătută prin aplicarea locală de comprese calde și umede sau de gheață învelită într-o bucată de material textil (nu aplicați gheața direct pe piele deoarece poate cauza degerături).


Medicația antialgică se bazează pe antiinflamatoare nesteroidiene (ibuprofen, naproxen, paracetamol). În funcție de cauza durerii, pot fi utilizate și relaxante musculare sau medicamente antidepresive. În artrită, tratamentul uzual este reprezentat de injectarea intraarticulară de corticosteroizi.


În unele cazuri (dislocări frecvente de oase, ruptura tendoanelor coafei rotatorilor sau afecțiuni ale rădăcinilor nervoase) este necesar tratamentul chirurgical. [2] 

 

Pentru leziunile coafei rotatorilor și capsulita adezivă, tratamentul poate cuprinde, pe lângă kinetoterapie, tehnici de fizioterapie ca stimularea electrică sau cea cu ultrasunete.  [4] 

Recomandări

Dacă durerea este acută și intensă, prezentați-vă la medic cât mai repede.
Dacă durerea este mai puțin severă, puteți aștepta câteva zile pentru a vedea dacă dispare de la sine.

Dacă simptomele persistă, prezentați-vă la medic. Acesta va determina cauza durerii și vă va oferi opțiuni terapeutice. [2]

 

Durerea bruscă de umăr poate fi cauzată uneori de un infarct miocardic. Sunați la 112 dacă aveți brusc o durere de intensitate foarte mare în umăr, în special dacă durerea pornește dinspre piept înspre mandibulă, mâna sau jumătatea stângă a gâtului sau este însoțită de dispnee (lipsă de aer), amețeli sau transpirații.

 

Prezentați-vă la serviciul de urgențe dacă tocmai ați suferit un traumatism sever, iar umărul dumneavoastră este dureros, tumefiat, învinețit sau sângerează.

 

Contactați medicul de familie dacă aveți una din următoarele:

  • durere de umăr însoțită de febră, tumefiere sau inflamație;
  • dificultăți la mișcarea umărului;
  • durere care persistă mai mult de 2 până la 4 săptămâni sub tratament;
  • tumefiere a umărului;
  • colorație roșie sau albastră a pielii din regiunea umărului. [3]

 

Cercetătorii studiază afecțiunile de umăr pentru a găsi modalități de a:

  • îmbunătăți terapia chirurgicală;
  • reduce durerea și impotența funcțională;
  • corecta mișcările care pot cauza dureri de umăr la persoanele cu leziuni de măduva spinării;
  • dezvolta medicamente care stimulează vindecarea mușchilor și tendoanelor;
  • preveni și trata rupturile de coafa rotatorilor. [4]
Caută un semn/simptom de boală:

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Durere acută după căderea pe umăr - leziuni posibile
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum