Durere de stomac

Durerea de stomac este manifestarea clinică a mai multor patologii și poate avea la bază diferite cauze. De cele mai multe ori, durerea de stomac se asociază clinic și cu alte semne și simptome precum greață, vărsături, eructații frecvente sau meteorism. Localizarea acestui disconfort este în epigastru (regiunea abdominală situată inferior de apendicele xifoid) sau în spatele grilajului costal stâng, regiune anatomică ocupată preponderent de către corpul și fundusul stomacului. Durerea se poate manifesta în diferite forme, dobândind caracterul de arsură, înțepătură, crampă sau presiune abdominală.

Mecanismele care stau la baza generarii durerii de stomac

• Dereglarea acomodării stomacului datorată unei relaxări scăzute a fundusului stomacului
• Hipersensibilitate viscerală
• Golire a stomacului întârziată
• Sensibilizare a senzorilor duodenali lipidici și al pH-ului
• Hipomobilitate antrală
• Activitate mioelectrică alterată
• Disfuncție a sistemului nervos autonom
• Hipersensibilitate a colecistochininei
• Factori genetici
• Alterări inflamatorii și infecțioase
• Factori psihosociali (1)

Durere de stomac – cauze

Gastrita:

Reprezintă inflamarea mucoasei gastrice, stratul cel mai superficial dinspre lumenul gastric. Poate fi datorată unui exces de alcool sau alimente, medicației cu aspirină, antiinflamatoare nesteroidiene, corticoterapie sau citostatice, intoxicații alimentare cu toxine microbiene, traume, arsuri, șoc, mecanism autoimun. Clinic, gastrita se manifestă prin:

• Durere de stomac
• Inapetență
• Greață
• Vărsături
• Eructații
• Senzație de presiune în epigastru
• Gust neplăcut în cavitatea bucală (2)

Ulcer Gastric:

Defect profund al peretelui gastric ce trece de mucoasa gastrică. Etiologia constă în infecția cu microbul Helicobacter pylori, o hiperproducție de acid gastric, reducerea fluxului sangvin din mucoasa gastrică, consumul cronic de antiinflamatoare nesteroidiene. Tabloul clinic cuprinde:

• Durere gastrică difuză în epigastru, imediat după ingestia de alimente, sau postprandială la 1-3 ore
• Senzație de presiune
• Senzație de plenitudine
• Inapetență
• Greață
• Melenă (scaun închis la culoare) sau hematemeză (vărsătură cu sânge) în cazul sângerării ulcerului (3)

Cancer gastric:

Este o patologie oncologică ce prezintă o incidență foarte ridicată în rândul populației la nivel mondial. Tabloul clinic cuprinde semne și simptome ale aparatului gastrointestinal și ale bolilor oncologice:

• Durere cronică de stomac situată la nivelul epigastrului, a cărei manifestare depinde de ingestia de alimente
• Refuzul pacientului de a ingera alimente ce conțin carne și lipide
• Melenă
• Paloare tegumentară și ale mucoaselor datorită anemiei
• Disfagie
• Vărsături
• Pierderea în greutate până la cașexie (scădere masivă în greutate, cu o reducere a indecelui de masă corporală mai mică de 18,5) (4)

Diagnostic diferențial al afecțiunilor ce se manifestă cu durere de stomac

Durerea de stomac localizată la nivel epigastric sau în spatele grilajului costal stâng impune efectuarea diagnosticului diferențial cu următoarele afecțiuni:

• Dispepsie: termen medical care cuprinde diferite simptome gastrointestinale cărora nu pot fi identificate substraturi morfofuncționale. Afecțiunea se manifestă prin durere abdominală localizată în epigastru, senzație de plenitudine, balonare, eructații, pirozis.
• Reflux gastro-esofagian: regurgitarea conținutului gastric în esofag se remarcă clinic prin durere la nivel epigastric, cu caracter de arsură, simțită retrosternal în special dacă pacientul se află în poziție culcată (de clinostatism) . Pacienții mai reclamă gust sărat în cavitatea bucală, regurgitații cu resturi alimentare nedigerate și eructații frecvente.
• Pancreatită acută: inflamația parenchimului pancreatic determină o durere puternică în abdomenul superior ce iradiază în spate și spre hipocondrul stâng. Vărsăturile și icterul sunt semne clinice frecvent asociate.
• Pancreatită cronică: durerea abdominală are același caracter ca în cazul inflamației acute și prezintă o frecvență crescută a cazurilor de recidivă. Se mai adaugă scaune grăsoase (steatoree), icter repetat, urină excretată în cantitate crescută (poliurie), senzație crescută de sete și foame. (5, 6, 7, 8)

Analize necesare pentru investigarea durerii de stomac

• Gastroscopie cu preluare de biopsie: vizualizarea interiorului stomacului cu ajutorul endoscopului ce poate evidenția alterări morfologice ce pot fi analizate anatomopatologic prin efectuarea unei puncții.
• Dozarea nivelului seric de vitamină B12 și a anticorpilor anti celule parietale: această reacție autoimună determină absența factorului Intrinsec, diminuând astfel absorția vitaminei B12.
• Hemoleucogramă, frotiu de sânge periferic, dozarea hemoglobinei și feritinei pentru a evidenția o posibilă anemie megaloblastică sau datorată unei hemoragii cronice digestive.
• Detectarea Helicobacter pylori: prin biopsia preluată cu endoscopul, testul ureazei, efectuarea unei culturi microbiene, evidențierea antigenului microbian în scaun, detectarea în sânge a anticorpilor Ig G, testul respirator cu izotop de carbon
• Examen radiologic baritat
• Ecografie abdominală și Computertomografie pentru a stadializa cancerul. (2, 3, 4)

Concluzii privind durerea de stomac

Durerea de stomac este un disconfort descris în epigastru sau posterior de grilajul costal stâng, datorat unor afecțiuni gastrice ce pot avea la bază diferite mecanisme de generare a durerii. Localizarea disconfortului și generalitatea semnelor și simptomelor clinice care însoțesc durerea de stomac impun efectuarea diagnosticului diferențial cu o serie de patologii esofagiene și pancreatice.