Durere de burtă ce trece după ce mănânc

©

Autor: Dr. Purtan Teodora

Durerea de burtă ce trece după ce mănânci este o manifestare clnică din sfera digestivă ce poate fi însoțită de greață, vărsături, pirozis, regurgitații, disfagie, etc.

Numeroși specialiști asociază durerea de burtă ce trece după ce mănânci cu anumite tulburări psihice, precum sindromul depresiv sau stările de anxietate, iar alții susțin faptul că această durere suspectă de burtă este specifică tulburărilor de tranzit intestinal.

Este adevărat faptul că anumite tulburări psihice, precum anxietatea, depresia sau atacul de panică pot determina apariția durerilor de burtă, însă de cele mai multe ori aceste simptome se agravează și nu se ameliorează după masă; în plus, că multe dintre persoanele diagnosticate cu astfel de tulburări psihice prezintă lipsa poftei de mâncare.

Pe de altă parte, dureride de burtă pot fi prezentev în cadrul tulburărilor de tranziot intestinal (precum sindromul de colon iritabil), însă alimentația duce, de cele mai multe ori, la o agravare și nu la o ameliorare a acestei simptomatologii. [1], [2], [3]

Care sunt cauzele durerii de burtă ce trece după ce mănânc

Principalele afecțiuni care determină apariția durerii de burtă ce trece după ce mănânc sunt ulcerul gastro-duodenal și duodenita.

De asemenea, există alți factori de risc care prin prezență pot favoriza apariția durerilor de burtă cu ameliorare după ce mănânci. Printre aceștia se numără:

• Înfometarea
• Anumite tulburări de alimentație, precum consumul excesiv de dulciuri înainte de masă, consumul excesiv de sucuri acidulate, consumul excesiv de cafea, alimentația hipercondimentată
• Consumul excesiv de alcool
• Fumatul excesiv
• Stresul psiho-emoțional
• Administrarea anumitor medicamente pe stomacul gol
• Administrarea anumitor medicamente care pot favoriza apariția ulcerului gastro-duodenal (precum antiinflamatoarele nonsteroidiene, medicamentele anticoagulante și antiagregante, glucocorticoizii)
• Lipsa poftei de mâncare, care poate apărea în cadrul altor afecțiuni, etc. [1], [2], [3]

Caracteristicile clinice ale afecțiunilor care determină durere de burtă ce trece după masă

Durere de burtă ce trece după ce mănânc în ulcer

Principala afecțiune care determină apariția durerii de burtă ce trece după ce mănânci este ulcerul gastro-duodenal - o lipsă de substanță la nivelul mucoasei gastrice și duodenale, însoțită de inflamație locală și necroză, cu potențial de extinderea în profunzimea mucoasei, cu perforarea (penetrarea) acesteia.

Durerea de burtă apărută în cadrul acestei afecțiuni este localizată în epigastru, are caracter de arsură și deseori este descrisă de către bolnavul în cauză ca fiind o „foame dureroasă”. Deseori această durere apare noaptea, trezind bolnavul din somn. Persoanele diagnosticate cu ulcer gastro-duodenal acuză faptul că, în momentul apariției durerii de burtă, simt nevoia să mănânce. După alimentare, durerea de burtă dispare pentru o anumită perioadă, reapărând însă ulterior (la două sau trei ore după masă, în cazul ulcerului duodenal, respectiv la mai puțin de o oră după masă, în cazul ulcerului gastric) la o intensitate ceva mai mare.

Durerea de burtă în ulcerul gastro-duodenal prezintă o periodicitate și o ritmicitate specifică: aceasta apare mai frecvent toamna și primăvara și este, de cele mai multe ori, nocturnă, fiind ameliorată de ingestia de alimente sau medicația alcalină.

Durerea de burtă apărută în cadrul ulcerului gastro-duodenal, care dispare aparent după masă, poate fi însoțită de alte manifestări clinice specifice bolii de fond:

• pirozis,
• meteorism,
• eructații,
• distensie abdominală,
• pirozis,
• senzație de sațietate precoce și
• durere resimțită la nivelul toracelui anterior.

În speranța ameliorării durerii de burtă, bolnavul ingeră treptat anumite alimente; în cele din urmă, această durere de burtă poate fi ameliorată prin administrarea medicamentelor antiacide și antisecretorii.

Durere de burtă ce trece după ce mănânc în duodenită

Duodenita este o este o afecțiune inflamatorie, localizată sau difuză, acută sau cronică, a mucoasei duodenale, determinată de anumiți factori infecțioși sau apărută în asocierea altor afecțiuni gastrice (precum ulcerul duodenal sau infecția cu Helicobacter pylori).

Durerea de burtă apărută în cadrul duodenitei este localizată în epigastru și poate fi percepută de către bolnavii în cauză ca o „foame dureroasă”, asemenea durerii apărute în cadrul ulcerului gastro-duodenal.

Durerea de burtă apărută în cadrul duodenitei prezintă aceeași ritmicitate și periodicitate ca durerea ulceroasă: apare mai frecvent toamna și primăvara și cedează după ce mănânci sau în urma administrării medicamentelor alcaline.

Durerea de burtă apărută în cadrul duodenitei poate fi însoțită de:

• senzația de sațietate precoce,
• grețuri și
• vărsături.

Diagnosticul afecțiunilor care duc la durere de burtă ce trece după ce mănânci

Pentru diagnosticarea ulcerului gastro-duodenal sau a duodenitei este necesară efectuarea unei anamneze amănunțite și a unui examen clinic al bolnavului.

Anamneza trebuie să cuprindă informații cu privire la momentul apariției durerii, descrierea durerii (caracter, intensitate, localizare, iradiere, alte manifestări clinice însoțitoare), existența anumitor factori care declanșează sau ameliorează durerea, alte boli de care suferă bolnavul, condiții de viață și de muncă ale bolnavului, dacă acesta fumează sau consumă alcool, medicație administrată.

La examinarea clinică a bolnavului medicul poate decela anumite semne clinice specifice uneia dintre cele două afecțiuni; bolnavul cu ulcer gastro-duodenal poate prezenta sensibilitate la palparea zonei epigastrice sau hipogastrice, semnul clapotajului pozitiv (în caz de evacuare gastrică deficitară) și hemoragii digestive superioare sau inferioare (hematemeză, melenă, hematochezie- mai frecvent decelate la examenul rectal).

Diagnostic paraclinic

În acest sens, pentru identificarea bolii ulceroase sau a duodenitei se recomandă efectuarea endoscopiei digestive superioare, a examenului radiologic cu sulfat de bariu, dozarea secreției acide bazale și maximale, efectuarea unei tomografii computerizate abdominale și a testelor privind infecția cu Helicobacter pylori (reacția ELISA, testul salivar, testul rapid capilar, urea breath test, dozarea antigenului fecale Helicobacter pylori).

Biopsia de mucoasă gastrică sau duodenală și examenul histopatologic al fragmentelor prelevate este investigația care poate confirma sau infirma diagnosticul de ulcer gastro-duodenal, respectiv de duodenită. [1], [2], [3]

Tratamentul durerii de burtă ce trece după ce mănânci

Combaterea și ameliorarea durerii de burtă ce trece după ce mănânci se poate realiza prin administrarea medicamentelor antispastice, antisecretorii și antiacide. Este necesară însă tratarea bolii care a dus la apariția acestei simptomatologii.

Tratamentul ulcerului gastro-duodenal poate fi medicamentos, intervențional (etratamentul endoscopic sau prin tehnici de radiologie intervențională) sau chirurgical.

Tratamentul medicamentos presupune administrarea inhibitorilor pompei de protoni (Omeprazol, Esomeprazol), a antagoniștilor receptorilor histaminic H2 (Ranitidină, Famotidină), a agenților citoprotectivi (Misoprostol, Sucralfat), a medicamentelor antisecretorii (Subsalicilat de Bismut) și a antibioticelor (Amoxicilină, Metronidazol, Claritromicină), în caz de obiectivare a infecției cu Helicobacter pylori.

Tratamentul intervențional se adresează formelor de ulcer gastro-duodenal fără răspuns la tratamentul medicamentos sau formelor complicate de boală.

În lipsa de eficiență a tratamentului intervențional, precum și în cazul ulcerelor perforante sau penetrante, se indică tratamentul chirurgical, care poate fi reprezentat de următoarele tehnici chirurgicale: rezecția gastrică, sutura perforației duodenale, antrectomia, vagotomia înalt selectivă, vagotomia și piloroplastia (în cazul ulcerului duodenal cu stenoză pilorică).

Tratamentul duodenitei este medicamentos și constă în administrarea antiacidelor, a inhibitorilor pompei de protoni și a inhibitorilor receptiorilor H2, pentru combaterea durerilor de burtă, administrarea de antibiotice (precum Metronidazol, Claritromicină, Amoxicilină) în caz de identificare a infecției cu Helicobacter pylori și combaterea infecțiilor virale sau parazitare asociate.

În cazul durerilor de burtă apărute pe fondul anumitor factori de risc, precum fumatul excesiv, consumul excesiv de cafea sau de alcool, înfometarea sau administrarea medicamentelor pe stomacul gol, în cazul cărora s-a observat o ameliorare marcantă în urma alimentației, se recomandă combaterea acestor factori de risc și adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat. [1], [2], [3]