DOCUMENTAR: 5 ani de la declararea pandemiei de COVID-19 (11 martie)

COVID-19 este o boală cauzată de virusul SARS-CoV-2, care a apărut la sfârșitul anului 2019 și s-a răspândit rapid. A fost declarată pandemie globală la 11 martie 2020 de Organizația Mondială a Sănătății. În mai 2023 s-a anunțat că boala nu mai reprezintă o urgență de sănătate publică de interes internațional. Cu toate acestea, virusul continuă să circule în comunități și rămâne un risc potențial grav pentru sănătate, potrivit https://www.ecdc.europa.eu/.

La 12 decembrie 2019, un grup de pacienți din provincia Hubei din China, orașul Wuhan, a început să prezinte simptomele unei boli atipice asemănătoare pneumoniei, care nu răspundea bine la tratamentele standard.

La 31 decembrie 2019, biroul de țară al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din China a fost informat cu privire la mai multe cazuri de pneumonie de etiologie necunoscută, cu simptome precum dificultăți de respirație și febră, apărute în Wuhan, China. Toate cazurile inițiale păreau a fi conectate cu piața angro de fructe de mare Huanan, detalia https://www.cdc.gov/.

La 3 ianuarie 2020 China a informat OMS că a identificat peste 40 de cazuri de pneumonie de etiologie necunoscută, iar la 7 ianuarie 2020 oficiali din domeniul sănătății publice din China au identificat un nou coronavirus ca agent cauzator al focarului.

La 10 ianuarie 2020, OMS a început să folosească sintagma 'Noul Coronavirus 2019' sau '2019-nCoV' pentru a se referi la boala care provocase focarul din Wuhan, China.

Cercetătorul și virusologul Edward C. Holmes de la Universitatea din Sydney, Australia, postează online, la aceeași dată, că secvența genomului viral al pneumoniei necunoscute a fost încărcată în GenBank ca 'Wuhan-Hu-1'. Holmes a mai precizat că măsura a fost luată în colaborare virusologul Yong-Zhen Zhang de la Universitatea Fudan, Shanghai, în colaborare cu Școala de Sănătate Publică din Shanghai, Spitalul Central din Wuhan, Universitatea de Știință și Tehnologie Huazhong, Centrul de Control și Prevenire a Bolilor din Wuhan, Institutul Național pentru Controlul și Prevenirea Bolilor Comunicabile, Centrul Chinez pentru Controlul Bolilor și Universitatea din Sydney. Câteva ore mai târziu, Holmes și Zhang au publicat secvențierea genomului.

La 13 ianuarie 2020, Ministerul Sănătății Publice din Thailanda a confirmat primul caz al virusului SARS-CoV-2 în afara Chinei.

La 19 ianuarie 2020, la nivel mondial, erau raportate 282 de cazuri confirmate în patru țări: China (278 de cazuri), Thailanda (2 cazuri), Japonia (1 caz) și Republica Coreea (1 caz).

La 23 ianuarie 2020, orașul Wuhan, cu 11 milioane de locuitori, a fost plasat în carantină din cauza focarului de coronavirus din 2019.

OMS a anunțat la 11 februarie 2020 că numele oficial al bolii care a provocat epidemia de noul coronavirus din 2019 este 'COVID-19'. Numele acestei boli este o versiune abreviată a 'Coronavirus Disease 2019' (Boala Coronavirus 2019).

Pe măsură ce Italia a devenit un focar global de COVID-19, la 23 februarie 2020, guvernul italian a emis Decretul-Lege nr. 6, care conținea măsuri urgente pentru a limita și gestiona urgența epidemiologică cauzată de COVID-19, blocând efectiv țara.

La 11 martie 2020, după mai mult de 118.000 de cazuri în 114 țări și 4.291 de decese, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile alarmante de răspândire și severitate ale bolii, precum și cu privire la nivelurile de inacțiune, OMS a evaluat că epidemia de COVID-19 poate fi caracterizată drept o pandemie.

La 13 martie 2020, Administrația Trump a declarat urgență la nivel național și a emis o interdicție suplimentară de călătorie pentru cetățenii din afara SUA care proveneau din 26 de țări europene, din cauza COVID-19, amintește pagina https://www.cdc.gov/museum/timeline/covid19.html.

Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României s-a înregistrat pe data de 22 martie 2020, fiind vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani, care avea afecțiuni preexistente foarte grave. România raportase primul caz de infectare la 26 februarie 2020.

La 27 martie 2020, Administrația SUA a semnat Actul CARES (Coronavirus Aid, Relief, and Economic Security), care includea finanțare de 1.200 de dolari per adult (cu plăți extinse pentru familiile cu copii), beneficii de șomaj extinse, împrumuturi scuzabile pentru întreprinderile mici, împrumuturi pentru industrii și corporații importante și finanțare extinsă pentru guvernele de stat și locale, ca răspuns la criza economică provocată de COVID-19. Apple, în parteneriat cu HHS (Departamentul de Sănătate), CDC (Centers for Disease Control and Prevention) și Grupul Operativ de la Casa Albă, a lansat o aplicație cu un chestionar privind simptomele și expunerea la COVID-19, care indica populației cum să se izoleze și să monitorizeze simptomele, oferind recomandări privind testarea.

Cu peste 18.600 de decese și mai mult de 500.000 de cazuri confirmate în mai puțin de patru luni, la 10 aprilie 2020, SUA au devenit țara cu cele mai multe cazuri și decese raportate de COVID-19, depășind Italia și Spania. Cu 159.937 de cazuri confirmate, statul New York avea la acel moment mai multe cazuri raportate de COVID-19 decât Spania (153.000), Italia (143.000) sau China (82.000).

Din decembrie 2019, peste 760 de milioane de cazuri și 6,9 milioane de decese au fost înregistrate în întreaga lume, dar se consideră că numărul real este mai mare. Peste 13 miliarde de doze de vaccin pentru prevenirea COVID-19 au fost administrate până în iunie 2023, conform https://www.who.int/.

În România, s-a înregistrat până în prezent un total cumulat de 3.568.419 cazuri raportate către OMS, iar cel mai mare număr de decese săptămânale cauzate de COVID-19 a fost consemnat în săptămâna 43 din octombrie 2021, acesta fiind de 3.072, potrivit https://www.graphs.ro/. Conform https://covid19.geo-spatial.org/, până la 14 noiembrie 2022, numărul total de decese înregistrate în România a fost de 67.237, estimările până în prezent indicând 68.929 de decese (https://www.worldometers.info/).

Cele mai frecvente simptome pentru COVID-19 sunt febra, frisoanele și durerea în gât, dar există și o listă mai extinsă de posibile manifestări. Majoritatea oamenilor se recuperează complet fără a avea nevoie de tratament în spital, însă cazurile severe necesită spitalizare, avertizează https://www.who.int/.