Deget în resort (deget blocat)

Degetul în resort sau degetul blocat reprezintă o afecțiune medicală, dureroasă, ce se caracteriează prin blocarea unuia sau mai multor degete într-o poziție vicioasă. Pacientul se poate trezi cu acest defect sau poate să apară spontan în timpul zilei, în lipsa depunerii unui efort anume. Deseori se produce dimineața, când pacientul resimte o rigiditate a degetelor care s-a accentuat pe parcursul nopții, iar în momentul încercării de a strânge pumnul cu scopul prinderii unui obiect constată blocarea unui deget, fără a-l putea îndrepta. Degetul pare mai degrabă să aibe o rigiditate foarte accentuată ce nu îi permite mobilizarea, căci acesta poate fi îndreptat totuși dacă suntem ajutați pasiv de cealaltă mână sau de o altă persoană. Cele mai frecvent afectate sunt degetul arătător, degetul mijlociu și degetul mare de la nivelul mâinilor, dar pot fi implicate și degetele de la picioare. (1) (2)

 

Cauze

Cauza apariției degetului în resort nu este cunoscută pe depin. Se cunoaște însă că degetul în resort presupune o afecțiune a tendoanelor flexoare de la nivelul degetelor respective care blochează degetul în poziție flectată (îndoită), nepermițându-i întinderea completă. Tendoanele pot suferi traume în urma unor mișcări repetate, solicitante și pe termen lung a degetelor prin apariția unui proces inflamator la acest nivel. Bazele problemei constau defapt în inflamația tecii sinoviale, formațiunea prin care trece tendonul și care în mod normal permite alunecarea acestuia în timpul mișcării. În urma fricțiunii dintre teaca sinovială care este inflamată și tendon, care încearcă să traverseze canalul îngustat, vor apărea iritații ale tendonul, până la lezarea și îngroșarea compensatorie a acestuia, ce vor îngreuna și mai mult mișcarea tendonului prin interiorul tecii. În final, în urma solicitării prin mișcări repetate, degetul va rămâne temporar blocat în semiflexie. Acesta se poate elibera brusc, în funcție se stadiul de gravitate al inflamației. (1) (3)

Degetul în resort poate să apară și la copii, unde se datorează unor discrepanțe de dezvoltare între teaca sinovială și tendonul flexor al degetului (sindromul Hurler, artrita juvenilă idiopatică). (3)

 

Factori de risc

• vârsta (sunt mai afectate persoanele ce depășesc vârsta de 40 de ani);
• sexul feminin (femeile au o predispoziție mai mare față de bărbați pentru inflamație datorită prezenței hormonilor estrogeni), la copii însă degetul în resort afectează în mod egal fetele și băieții;
• ocupații care implică solicitarea repetitivă și prelungită a degetelor, precum: cântatul la pian, pictatul, agricultura, etc. În general, mâna dominantă este prima afectată.
• persoanele cunoscute cu anumite boli sunt mai predispuse (diabetul zaharat, artrita reumatoidă, guta, artroza, alte boli reumatismale);
• traumatisme repetate suferite anterior la nivelul degetelor;
• sindromul de tunel carpian (în primele 6 luni de la intervenția chirurgicală pentru sindromul de tunel carpian pacienții pot dezvolta această afecțiune). (1)

 

Semne și simptome

Manifestările clinice apar și se agravează treptat, cu cât degetele sunt mai solicitate prin efort fizic. Cu toate acestea, simptomele apar de cele mai multe ori dimineața sau după un repaus prelungit, timp în care inflamația locală atinge un nivel critic ce va împiedica ulterior mobilitatea articulară din timpul zilei. Așadar, primul simptom care apare este rigiditatea matinală care se poate ameliora odată cu punerea în mișcare a degetelor, prin exerciții lente, ușoare sau poate agrava simptomatologia, respectiv blocarea și durerea resimțită de pacient. Blocarea degetului într-o poziție îndoită reprezintă marca degetului în resort. Pe baza acestei manifestări medicul este capabil să intuiască diagnosticul pacientului, fără să fie nevoie suplimentar de investigații biologice sau imagistice. Rar se efectuează radiografie, doar în cazul în care se suspicionează o altă patologie, fiind utilă pentru diagnosticul diferențial. În ceea ce privește durerea care este una localizată, strict la nivelul degetului afectat, poate fi mai mult sau mai puțin percepută, în funcție de gradul de severitate al inflamației. În plus, pacientul poate descrie o senzație de pocnire sau de trosnire la mișcarea degetului ce presupune forțarea trecerii tendonului afectat prin teaca sinovială inflamată. Lezarea tendonului poate duce în timp la îngroșarea acestuia cu apariția unor noduli vizibili la nivelul tegumentului, localizați tipic la baza degetului afectat. În timp, afecțiunea se poate manifesta și la alte degete, chiar simetric, bilateral. (1) (2)

După cum am menționat deja, diagnosticul se bazează pe manifestările clinice ale pacientului, dar de mare ajutor poate fi și ecografia musculo-scheletală care certifică diagnosticul prin evidențierea inflamației localizate sctrict la nivelul tendonului afectat. (3)

 

Prevenție și tratament

În primul rând, pacientul trebuie să-și păstreze o activitate fizică corespunzătoare, dar să evite eforturile fizice intense, repetitive, efectuate pe termen lung și suprasolicitante la nivelul articulațiilor de orice tip. De asemenea, trebuie să țină cont de faptul că după fiecare efort sau solicitare articulară este necesar să acorde timp și recuperării organismului prin punerea în repaus a articulațiilor, atât cât este nevoie. Cu atât mai mult aceste indicații vizează persoanele care suferă și de alte afecțiuni reumatologice, care au o predispoziție mai mare în dezvoltarea degetului în resort.

În cazul în care afecțiunea este deja instalată, cu atât mai mult trebuiesc evitate solicitările degetelor, eventual se încearcă mobilizarea degetului afectat ajutându-ne de o atelă, evitând astfel folosirea și mobilizarea lui. De un mare ajutor sunt și exercițiile ușoare de întindere și îndoire a degetelor, care vor ajuta recăpătarea și păstrarea mobilității.

Pentru inflamația localizată se poate practica aplicarea de comprese reci, diverse topice cu rol antiinflaamator sau chiar unguente pe bază de antiinflamatoare nonsteroidiene, aplicate repetitiv de câteva ori pe zi. În cazurile mai avansate poate fi necesar să se administreze antiinflamatoare pe cale orală sau atunci când este posibil se pot efectua într-un cabinet de specialitate infiltrații cu steroizi la baza degetului afectat. Infiltrațiile în principiu nu sunt necesare mai mult de două pentru același deget și se realizează la nivel de teacă și nu de tendon pentru că există riscul lezării și mai mari a tendonului.

Dacă toate aceste metode nu dau rezultate, ceea ce se poate întâmpla în cazurile cele mai severe sau degetul este blocat ireductibil, atunci medicul poate indica intervenția chirurgicală. Tratamentul chirurgical ca ultimă variantă terapeutică, rar întâlnită însă în practica medicală, constă în două intervenții de eliberare a tendonului și anume una ce folosește doar un ac introdus percutan între tecă și tendon, iar cealaltă presupune deschiderea chirurgicală a tecii sinoviale, eliberând astfel tendonul. Cea de-a doua metodă reprezintă standardul de aur în tratarea degetului în resort ireversibil.

În privința copiilor, din păcate calea chirurgicală este singura și cea mai eficientă soluție pentru rezolvarea acestei afecțiuni. (1) (2) (3)

 

Concluzie

În concluzie, degetul în resort este o afecțiune ce cauzează dizabilitate la nivelul mâinii prin blocarea unui deget atunci când acesta este flectat, ca o consecință a inflamației tecii sinoviale cu repercusiuni asupra structurii și funcționalității tendonului flexor al degetului. Simptomele variază de la redoare matinală până la durere propriu-zisă mai mult sau mai puțin intensă ce însoțesc blocarea degetului în poziție îndoită. În funcție de severitate, acestea vor dicta ulterior indicațiile terapeutice în vederea recăpătării mobilității degetului afectat.