DIABETUL GESTAŢIONAL - O BOALĂ PENTRU DOI
Autor: Dr. Crăciun Anca-Elena - Medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice
DIABETUL GESTAŢIONAL - O BOALĂ PENTRU DOI
Dr. Crăciun Anca-Elena
Medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice
Regina Maria, reţeaua privată de sănătate
Policlinica şi Centrul de Recuperare şi Fizioterapie Pasteur
Ce este diabetul gestaţional?
Diabetul gestaţional este reprezentat de creşterea glicemiei care debutează sau este descoperită în cursul unei sarcini, indiferent de tratamentul pe care îl necesită (dietă+/- insulinoterapie) sau de evoluţia anomaliei glicemice respective după sarcină. Statisticile arată că din 100 de femei însărcinate, diabetul gestaţional apare la 3 până la 10 viitoare mămici (în funcţie de populaţia studiată).
De ce apare diabet în timpul sarcinii?
Glucoza este principala sursă de energie a organismului. Alimentele care conţin glucide (carbohidraţi, zahăr) duc la creşterea glicemiei (glucoza din sânge), insulina fiind singurul hormon care scade glicemia.
În timpul sarcinii, mai ales în trimestrul 3, din cauza hormonilor produşi de placentă şi a creşterii ţesutului adipos al gravidei, apare rezistenţa organismului la acţiunea insulinei. Dacă pancreasul mamei nu poate produce suficientă insulină pentru a învinge rezistenţa, apare creşterea glicemiei, respectiv diabetul gestaţional.
Cum se pune diagnosticul de diabet gestaţional?
Diagnosticul de diabet gestaţional se pune pe baza valorii glicemiei măsurate din plasma venoasă (adică din sânge recoltat pe venă, nu din deget!). Se poate lua o glicemie a jeun (recoltată dimineaţa, după 8 ore de post alimentar, perioadă în care se poate bea doar apă), sau se face TTGO (test de toleranţă oral la glucoză). Dacă se face TTGO, se beau aproximativ 300 ml apă în care s-au dizolvat 75 g glucoză, se recoltează glicemia iniţială (a jeun), apoi la 2 ore.
Există mai multe criterii de diagnostic. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că o glicemie a jeun peste 110 mg/dl sau la 2 ore după încărcarea cu glucoză peste 140 mg/dl, pune diagnosticul de diabet gestaţional. Orice glicemie, luată în orice moment al zilei, indiferent de alimentele consumate, peste 200 mg/dl, ridică suspiciunea de diabet gestaţional.
În recomandările din 2011 ale Asociaţiei Americane de Diabet (ADA) se afirmă că se pune diagnostic de diabet gestaţional dacă glicemia are următoarele valori:
- A jeun ≥ 92 mg/dl
- La 1 oră (după încărcarea cu 75 g glucoză) ≥ 180 mg/dl
- La 2 ore (după încărcarea cu 75 g glucoză) ≥ 153 mg/dl
Recomăndările ADA se bazează pe rezultatele studiului HAPO (The Hyperglycemia and Adverse Pregnancy Outcome Study), desfăsurat pe o durată de 5 ani, la care au participat aproximativ 25.000 de gravide din 10 ţări, în care s-a urmărit evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii, plecând de la glicemii mai mici decât pragul de diagnostic al diabetului gestaţional.
Care sunt factorii de risc pentru diabet gestaţional?
Factorii de risc pentru a dezvolta diabet gestaţional sunt:
- Rude de gradul I (părinţi, fraţi, surori) cu diabet
- Istoric personal de prediabet (glicemie bazală modificată, toleranţă alterată la glucoză)
- Vârsta mamei peste 25 ani
- Suprapondere (indice de masă corporală 25-29,9 kg/m2), obezitate (indice de masă corporală 30-39,9 kg/m2) sau obezitate morbidă (indice de masă corporală peste 40 kg/m2) - creşte riscul de apariţie a diabetului gestaţional de aproximativ 2 ori, 4 ori, respectiv 9 ori
- Istoric personal de naştere cu făt peste 4000 g
- Istoric personal de pierdere a unei sarcinii din cauze necunoscute
- Istoric personal de diabet gestaţional
- Istoric personal de sindrom al ovarelor polichistice
Dacă există un factor de risc, se recomandă efectuarea TTGO la 24-28 săptămâni de gestaţie. Dacă există mai mulţi factori de risc de a dezvolta diabet gestaţional, se recomandă screening pentru diabet încă de la prima vizită medicală prenatală. Dacă nu există nici un factor de risc TTGO poate să lipsească.
Cum se manifestă DG?
Adeseori diabet gestaţional este asimptomatic, diagnosticul punându-se prin screening activ (determinarea glicemiei la gravide +/- TTGO). În unele cazuri poate să apară sete intensă, urinare frecventă şi volum mare de urină, oboseală, greaţă, vărsături, infecţii urinare, vaginale sau de piele, tulburări de vedere, eventual scădere în greutate, în ciuda unei pofte crecute de mâncare.
Ce riscuri sunt pentru mamă şi pentru copil dacă apare diabet gestaţional?
Cel mai frecvent, pentru copil există riscul de a creşte prea mare pentru vârsta gestaţională (peste 4000 g la termen), naşterea fiind dificilă, producându-se traumatisme ale fătului la naştere sau necesitând naştere prin operaţie cezariană. După naştere, nou-nascutul poate dezvolta icter mai pronunţat sau hipoglicemie (scăderea glicemiei, deoarece glucoza crescută din sângele mamei cu diabet gestaţional trece prin placentă la copil, stimulând secreţie mai mare de insulină de către pancreasul fătului, dar după naştere mediul hiperglicemic dipare, excesul de insulină produs de nou-născut ducând la scăderea glicemiei).
Mamele cu diabet gestaţional sunt la risc de a dezvolta hipertensiune arterială pe parcursul sarcinii, naşterea să fie dificilă dacă copilul este prea mare sau să necesite operaţie cezariană,. După naştere, hiperglicemia poate să dispară sau poate persista. Se recomandă efectuarea unui TTGO mamei, la 6-12 săptămâni după naştere, iar dacă rezultatele sunt normale, se recomandă efectuarea glicemiei cel puţin anual, existând un risc mai mare de a devolta în viitor diabet zaharat tip 2 (mai rar tip1).
Ce e de făcut?
Dacă se depistează diabet gestaţional este necesară includerea în echipa medicală care îngrijeşte gravida şi a medicului specialist diabetolog, care elaborează planul terapeutic pentru controlul hiperglicemiei (privind optimizarea stilului de viaţă +/- insulinoterapie). Controlul strâns al glicemiilor (sub 95 mg/dl a jeun, sub 140 mg/dl la o oră după începerea mesei şi sub 120 mg/dl la 2 ore după începere mesei, iar HbA1c sub 6%) oferă şansa unui final fericit în momentul naşterii (sau mai bine spus, a unui început fericit).
Dr. Crăciun Anca-Elena
Medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice
Regina Maria, reţeaua privată de sănătate
Policlinica şi Centrul de Recuperare şi Fizioterapie Pasteur
Ce este diabetul gestaţional?
Diabetul gestaţional este reprezentat de creşterea glicemiei care debutează sau este descoperită în cursul unei sarcini, indiferent de tratamentul pe care îl necesită (dietă+/- insulinoterapie) sau de evoluţia anomaliei glicemice respective după sarcină. Statisticile arată că din 100 de femei însărcinate, diabetul gestaţional apare la 3 până la 10 viitoare mămici (în funcţie de populaţia studiată).
De ce apare diabet în timpul sarcinii?
Glucoza este principala sursă de energie a organismului. Alimentele care conţin glucide (carbohidraţi, zahăr) duc la creşterea glicemiei (glucoza din sânge), insulina fiind singurul hormon care scade glicemia.
În timpul sarcinii, mai ales în trimestrul 3, din cauza hormonilor produşi de placentă şi a creşterii ţesutului adipos al gravidei, apare rezistenţa organismului la acţiunea insulinei. Dacă pancreasul mamei nu poate produce suficientă insulină pentru a învinge rezistenţa, apare creşterea glicemiei, respectiv diabetul gestaţional.
Cum se pune diagnosticul de diabet gestaţional?
Diagnosticul de diabet gestaţional se pune pe baza valorii glicemiei măsurate din plasma venoasă (adică din sânge recoltat pe venă, nu din deget!). Se poate lua o glicemie a jeun (recoltată dimineaţa, după 8 ore de post alimentar, perioadă în care se poate bea doar apă), sau se face TTGO (test de toleranţă oral la glucoză). Dacă se face TTGO, se beau aproximativ 300 ml apă în care s-au dizolvat 75 g glucoză, se recoltează glicemia iniţială (a jeun), apoi la 2 ore.
Există mai multe criterii de diagnostic. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că o glicemie a jeun peste 110 mg/dl sau la 2 ore după încărcarea cu glucoză peste 140 mg/dl, pune diagnosticul de diabet gestaţional. Orice glicemie, luată în orice moment al zilei, indiferent de alimentele consumate, peste 200 mg/dl, ridică suspiciunea de diabet gestaţional.
În recomandările din 2011 ale Asociaţiei Americane de Diabet (ADA) se afirmă că se pune diagnostic de diabet gestaţional dacă glicemia are următoarele valori:
- A jeun ≥ 92 mg/dl
- La 1 oră (după încărcarea cu 75 g glucoză) ≥ 180 mg/dl
- La 2 ore (după încărcarea cu 75 g glucoză) ≥ 153 mg/dl
Recomăndările ADA se bazează pe rezultatele studiului HAPO (The Hyperglycemia and Adverse Pregnancy Outcome Study), desfăsurat pe o durată de 5 ani, la care au participat aproximativ 25.000 de gravide din 10 ţări, în care s-a urmărit evoluţia sarcinii şi rezultatul naşterii, plecând de la glicemii mai mici decât pragul de diagnostic al diabetului gestaţional.
Care sunt factorii de risc pentru diabet gestaţional?
Factorii de risc pentru a dezvolta diabet gestaţional sunt:
- Rude de gradul I (părinţi, fraţi, surori) cu diabet
- Istoric personal de prediabet (glicemie bazală modificată, toleranţă alterată la glucoză)
- Vârsta mamei peste 25 ani
- Suprapondere (indice de masă corporală 25-29,9 kg/m2), obezitate (indice de masă corporală 30-39,9 kg/m2) sau obezitate morbidă (indice de masă corporală peste 40 kg/m2) - creşte riscul de apariţie a diabetului gestaţional de aproximativ 2 ori, 4 ori, respectiv 9 ori
- Istoric personal de naştere cu făt peste 4000 g
- Istoric personal de pierdere a unei sarcinii din cauze necunoscute
- Istoric personal de diabet gestaţional
- Istoric personal de sindrom al ovarelor polichistice
Dacă există un factor de risc, se recomandă efectuarea TTGO la 24-28 săptămâni de gestaţie. Dacă există mai mulţi factori de risc de a dezvolta diabet gestaţional, se recomandă screening pentru diabet încă de la prima vizită medicală prenatală. Dacă nu există nici un factor de risc TTGO poate să lipsească.
Cum se manifestă DG?
Adeseori diabet gestaţional este asimptomatic, diagnosticul punându-se prin screening activ (determinarea glicemiei la gravide +/- TTGO). În unele cazuri poate să apară sete intensă, urinare frecventă şi volum mare de urină, oboseală, greaţă, vărsături, infecţii urinare, vaginale sau de piele, tulburări de vedere, eventual scădere în greutate, în ciuda unei pofte crecute de mâncare.
Ce riscuri sunt pentru mamă şi pentru copil dacă apare diabet gestaţional?
Cel mai frecvent, pentru copil există riscul de a creşte prea mare pentru vârsta gestaţională (peste 4000 g la termen), naşterea fiind dificilă, producându-se traumatisme ale fătului la naştere sau necesitând naştere prin operaţie cezariană. După naştere, nou-nascutul poate dezvolta icter mai pronunţat sau hipoglicemie (scăderea glicemiei, deoarece glucoza crescută din sângele mamei cu diabet gestaţional trece prin placentă la copil, stimulând secreţie mai mare de insulină de către pancreasul fătului, dar după naştere mediul hiperglicemic dipare, excesul de insulină produs de nou-născut ducând la scăderea glicemiei).
Mamele cu diabet gestaţional sunt la risc de a dezvolta hipertensiune arterială pe parcursul sarcinii, naşterea să fie dificilă dacă copilul este prea mare sau să necesite operaţie cezariană,. După naştere, hiperglicemia poate să dispară sau poate persista. Se recomandă efectuarea unui TTGO mamei, la 6-12 săptămâni după naştere, iar dacă rezultatele sunt normale, se recomandă efectuarea glicemiei cel puţin anual, existând un risc mai mare de a devolta în viitor diabet zaharat tip 2 (mai rar tip1).
Ce e de făcut?
Dacă se depistează diabet gestaţional este necesară includerea în echipa medicală care îngrijeşte gravida şi a medicului specialist diabetolog, care elaborează planul terapeutic pentru controlul hiperglicemiei (privind optimizarea stilului de viaţă +/- insulinoterapie). Controlul strâns al glicemiilor (sub 95 mg/dl a jeun, sub 140 mg/dl la o oră după începerea mesei şi sub 120 mg/dl la 2 ore după începere mesei, iar HbA1c sub 6%) oferă şansa unui final fericit în momentul naşterii (sau mai bine spus, a unui început fericit).