IMPORTANŢA DEPISTĂRII PRECOCE A AFECŢIUNILOR HEPATICE
Autor: Dr. Anamaria Oltean - medic specialist Medicină Internă
IMPORTANŢA DEPISTĂRII PRECOCE A AFECŢIUNILOR HEPATICE -
rolul transaminazelor serice în explorările de rutină
Dr. Anamaria Oltean
medic specialist Medicină Internă
Regina Maria, reţeaua privată de sănătate
Policlinica şi Centrul de Recuperare şi Fizioterapie Pasteur
Incidenţa bolilor hepatice este în continuă creştere în ţara noastră. Determinarea valorilor serice ale transaminazelor (enzimele specifice ficatului), ca parte a bilanţului medical anual, este prin urmare extrem de importantă. Dozarea lor este primul pas în depistarea unei eventuale afectări hepatice la pacientul examinat în condiţii de ambulator.
Testele enzimatice hepatice sunt esenţiale deoarece orientează investigaţiile spre teste serologice specifice, examinări imagistice şi, eventual, biopsia hepatică.
Cele 2 transaminaze sunt TGO sau ASAT, a cărei valoare serică normală este cuprinsă în intervalul 3-35 U/L, şi TGP sau ALAT, cu valoare serică normală în intervalul 3-34 U/L (cu posibile variaţii în funcţie de laboratorul unde se face recoltarea probei de sânge).
Cele 2 enzime reprezintă indicatori ai activităţii inflamatorii hepatice şi ai leziunilor hepatice acute, respectiv a cauzelor acestora.
Raportul normal ASAT/ALAT (care se numeşte coeficientul de Ritis) este de 1,33.
Se pot înregistra creşteri de 100 de ori faţă de normal a valorii lor serice, în cazul hepatitelor acute.
În cursul explorărilor de rutină se pot evidenţia creşteri importante sau izolate ale transaminazelor, ce pot avea drept cauză: obezitatea, dislipidemiile (hipercolesterolemia si/sau hipertrigliceridemia), diabetul zaharat, consumul abuziv de alcool, insuficienţa cardiacă.
Steatohepatita nonalcoolică este diagnosticul stabilit la pacientul obez sau supraponderal, cu dislipidemie si hepatocitoliză prezente pe buletinul de analize de laborator, la care se adaugă şi aspectul de " încărcare grasă" a ficatului la examinarea ecografică a abdomenului. Aceasta reprezintă o hepatopatie metabolică foarte frecvent întalnită în ţări cu stil de viaţă şi alimentaţie " de tip occidental", chiar la persoane tinere, "generaţia fast-food".
Transaminazele cresc mult in afecţiunile hepatice alcoolice (hepatite şi ciroze), coeficientul de Ritis peste 2 fiind sugestiv în acest sens. Creşterea ASAT este provocată de distrucţia celulelor hepatice şi deficitul de vitamina B6.
În cazul în care pacientul cu valori serice crescute a uneia sau ambelor enzime hepatice nu este obez, nu consumă alcool, nu are dislipidemie, nu are nici aspect de ficat steatozic la ecografia abdominală, pasul următor îl reprezintă dozarea din ser a markerilor pentru infecţia hepatica cu virusul B sau C, adică antigenul HBs pentru hepatită virală B şi anticorpii anti VHC pentru hepatita virala C.
S-a observat uneori creşterea izolată a ALAT cu ASAT normal în hepatita virală C.
În hepatitele virale, acute şi cronice, valoarea serică mare a ALAT este unul din criteriile pentru începerea tratamentului cu interferon, singura modalitate terapeutică de vindecare a infecţiei hepatice virale, dar totodată este şi indicator al eficienţei tratamentului.
Odată depistată o astfel de infecţie virală hepatică, pacientul trebuie direcţionat spre un serviciu medical de specialitate (Hepatologie), în vederea iniţierii terapiei antivirale.
Transaminazele cresc în cazul prezenţei de metastaze hepatice având punct de plecare un cancer cu localizare în alt organ sau un cancer hepatic, în paralel cu dezvoltarea acestor determinări secundare. Aici intră între investigaţii şi examinarea ecografică.
Un lucru este cert în ceea ce priveşte determinarea nivelului seric al transaminazelor: ele cresc în general, la bolnavii cu hepatită activă şi la cei cu boală hepatică progresivă (fibroză, ciroză sau cancer), însă valori serice normale ale enzimelor hepatice, la bolnavul din ambulator, nu exclude o afectare hepatică. Aceasta într-adevăr poate fi diagnosticată prin alte metode: markeri virali serici, ecografie abdominală sau puncţie hepatică.
rolul transaminazelor serice în explorările de rutină
Dr. Anamaria Oltean
medic specialist Medicină Internă
Regina Maria, reţeaua privată de sănătate
Policlinica şi Centrul de Recuperare şi Fizioterapie Pasteur
Incidenţa bolilor hepatice este în continuă creştere în ţara noastră. Determinarea valorilor serice ale transaminazelor (enzimele specifice ficatului), ca parte a bilanţului medical anual, este prin urmare extrem de importantă. Dozarea lor este primul pas în depistarea unei eventuale afectări hepatice la pacientul examinat în condiţii de ambulator.
Testele enzimatice hepatice sunt esenţiale deoarece orientează investigaţiile spre teste serologice specifice, examinări imagistice şi, eventual, biopsia hepatică.
Cele 2 transaminaze sunt TGO sau ASAT, a cărei valoare serică normală este cuprinsă în intervalul 3-35 U/L, şi TGP sau ALAT, cu valoare serică normală în intervalul 3-34 U/L (cu posibile variaţii în funcţie de laboratorul unde se face recoltarea probei de sânge).
Cele 2 enzime reprezintă indicatori ai activităţii inflamatorii hepatice şi ai leziunilor hepatice acute, respectiv a cauzelor acestora.
Raportul normal ASAT/ALAT (care se numeşte coeficientul de Ritis) este de 1,33.
Se pot înregistra creşteri de 100 de ori faţă de normal a valorii lor serice, în cazul hepatitelor acute.
În cursul explorărilor de rutină se pot evidenţia creşteri importante sau izolate ale transaminazelor, ce pot avea drept cauză: obezitatea, dislipidemiile (hipercolesterolemia si/sau hipertrigliceridemia), diabetul zaharat, consumul abuziv de alcool, insuficienţa cardiacă.
Steatohepatita nonalcoolică este diagnosticul stabilit la pacientul obez sau supraponderal, cu dislipidemie si hepatocitoliză prezente pe buletinul de analize de laborator, la care se adaugă şi aspectul de " încărcare grasă" a ficatului la examinarea ecografică a abdomenului. Aceasta reprezintă o hepatopatie metabolică foarte frecvent întalnită în ţări cu stil de viaţă şi alimentaţie " de tip occidental", chiar la persoane tinere, "generaţia fast-food".
Transaminazele cresc mult in afecţiunile hepatice alcoolice (hepatite şi ciroze), coeficientul de Ritis peste 2 fiind sugestiv în acest sens. Creşterea ASAT este provocată de distrucţia celulelor hepatice şi deficitul de vitamina B6.
În cazul în care pacientul cu valori serice crescute a uneia sau ambelor enzime hepatice nu este obez, nu consumă alcool, nu are dislipidemie, nu are nici aspect de ficat steatozic la ecografia abdominală, pasul următor îl reprezintă dozarea din ser a markerilor pentru infecţia hepatica cu virusul B sau C, adică antigenul HBs pentru hepatită virală B şi anticorpii anti VHC pentru hepatita virala C.
S-a observat uneori creşterea izolată a ALAT cu ASAT normal în hepatita virală C.
În hepatitele virale, acute şi cronice, valoarea serică mare a ALAT este unul din criteriile pentru începerea tratamentului cu interferon, singura modalitate terapeutică de vindecare a infecţiei hepatice virale, dar totodată este şi indicator al eficienţei tratamentului.
Odată depistată o astfel de infecţie virală hepatică, pacientul trebuie direcţionat spre un serviciu medical de specialitate (Hepatologie), în vederea iniţierii terapiei antivirale.
Transaminazele cresc în cazul prezenţei de metastaze hepatice având punct de plecare un cancer cu localizare în alt organ sau un cancer hepatic, în paralel cu dezvoltarea acestor determinări secundare. Aici intră între investigaţii şi examinarea ecografică.
Un lucru este cert în ceea ce priveşte determinarea nivelului seric al transaminazelor: ele cresc în general, la bolnavii cu hepatită activă şi la cei cu boală hepatică progresivă (fibroză, ciroză sau cancer), însă valori serice normale ale enzimelor hepatice, la bolnavul din ambulator, nu exclude o afectare hepatică. Aceasta într-adevăr poate fi diagnosticată prin alte metode: markeri virali serici, ecografie abdominală sau puncţie hepatică.