ROmedic Cabinete medicale Cluj-Napoca Cabinete Epidemiologie - imunizări Epidemiologie - imunizări Cluj-Napoca

DIABETUL ZAHARAT TIP 2- EPIDEMIA SECOLULUI 21

DIABETUL ZAHARAT TIP 2- EPIDEMIA SECOLULUI 21
Autor: Dr. Cristina Niţă - Medic primar Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice
DIABETUL ZAHARAT TIP 2- EPIDEMIA SECOLULUI 21

Dr. Cristina Niţă
Medic primar Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice

Director medical
Reţeaua privată de sănătate Regina Maria
Policlinica şi Centrul de Recuperare şi Fizioterapie Pasteur


"Diabetul există la toate naţiile, în toate nivelele societăţii, la săraci şi la bogaţi, la negri şi albi, la cei foarte educaţi şi la cei needucaţi, la cei religioşi şi atei, la politicieni faimoşi şi la persoane necunoscute, fără adăpost"
(Etu - Seppala L: Long Way but real Hope. Diabetes Voice, 2001, 46:5).


Diabetul zaharat a devenit o problemă de importanţă majoră pentru individ, medicină şi societate. Aceasta pentru că este o boală frecventă, perfidă, de lungă durată şi devastatoare dacă nu este bine îngrijită. Impactul său este deci multiplu: epidemiologic, biologic, socio-familial, economic şi politic.
Diabetul zaharat cunoaşte în ultimele decenii o creştere alarmantă pe plan mondial. Se estimează că în anul 2006 în lume erau 264 milioane persoane cu diabet, imensa majoritate (peste 90%) fiind de tip 2. În 1995 prevalenţa diabetului era de 135 milioane, predicţia pentru anul 2025 fiind de 380 milioane, ceea ce demonstrează o dinamică impresionantă a creşterii. Chiar şi în rândul copiilor şi adolescenţilor, incidenţa şi prevalenţa diabetului zaharat tip 2 este în creştere.
Această "epidemie" de diabet se datorează în foarte mare măsură stilului de viaţă profund nesănătos al omului modern (alimentaţie hipercalorică, bogată în grăsimi şi dulciuri şi săracă în fructe şi legume, sedentarismului, fumatului) care determină apariţia obezităţii şi a bolilor cardiovasculare, aceste fiind la rândul lor factori de risc pentru diabetul zaharat tip 2.
Diabetul zaharat tip 2 este asimptomatic o lungă perioadă de timp, astfel încât la o mare parte din persoanele cu diabet (aproximativ o treime) boala este descoperită fie foarte târziu, când deja sunt prezente complicaţiile, fie niciodată. Din această cauză este important ca în cazul persoanelor care au unul sau mai mulţi factori de risc (rude de gradul 1 cu diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, dislipidemii, sedentarism, suprapondere/obezitate) să se determine periodic glicemia pentru a se putea depista din timp boala. În cazul în care glicemia este crescută la valori peste 200 mg/dl pot să apară simptome specifice cum sunt: scăderea în greutate asociată cu creşterea poftei de mâncare şi a ingestiei de alimente, senzaţia de sete şi consumul crescut de apă, urinarea frecventă atât în timpul zilei, cât şi noaptea.
Impactul biologic al diabetului este considerabil. El este evaluat prin reducerea speranţei de viaţă (creşterea mortalităţii), scăderea speranţei de sănătate prin afectarea calităţii vieţii, datorită complicaţiilor acute, dar mai ales a celor cronice. Prevalenţa complicaţiilor cronice şi a condiţiilor asociate în diabet este impresionantă. Cele mai comune sunt retinopatia, neuropatia şi nefropatia întâlnite la o treime din populaţia afectată de diabet. Bolile cardiovasculare reprezintă complicaţia majoră a DZ tip 2, fiind responsabile pentru 50-80% din cauzele de deces la persoanele cu diabet şi determinând reducerea substanţială a calităţii vieţii.
Cea mai eficientă modalitate de prevenire a diabetului zaharat tip 2 este adoptarea unui stil de viaţă sănătos. Acesta presupune o alimentaţie echilibrată, evitarea grăsimilor, a dulciurilor şi a abuzurilor alimentare, efectuarea regulată a exerciţiului fizic (cel puţin 30 de minute de mers pe jos în fiecare zi), renunţarea la fumat şi limitarea consumului de alcool. Aceste măsuri sunt uşor de realizat şi sunt extrem de eficiente în prevenirea diabetului zaharat tip 2, a obezităţii şi a bolilor cardiovasculare.
Diabetul nu beneficiază încă de "cheia vindecării", dar există soluţii pentru controlul evoluţiei. Acestea sunt înmănunchiate în activităţiile complexe de îngrijire, din care o importanţă majoră o are managementul clinic.
În cadrul primului contact cu pacientul, medicul diabetolog va efectua o evaluare comprehensivă, bazată pe anamneza detaliată, pe examenul obiectiv şi pe explorările paraclinice, a stării de sănătate a persoanei, a eventualelor cunoştinţe pe care aceasta le are despre diabetul zaharat, a tratamentelor actuale/anterioare adresate hiperglicemiei, precum şi a stilului de viaţă şi a statutului socio-economic. Consecutiv evaluării complete a acestor parametrii se va efectua diagnosticul complex al bolii, al complicaţiilor sale, al riscului cardiovascular şi al eventualelor comorbidităţi, urmând ca, ulterior, să fie stabilite obiectivele multifactoriale, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung, ale îngrijirii. O dată stabilite diagnosticele şi obiectivele terapeutice multifactoriale, se va iniţia managementul clinic prin patru metode: terapie, educaţie, monitorizare şi evaluare. Acronimul pentru aceste metode este TEME.
Totul trebuie să se desfăşoare în cadrul unor standarde cât mai înalte de calitate a îngrijirii, asigurate de o echipă multidisciplinară cu un nivel crescut de competenţă profesională, coordonată de medicul specialist diabetolog.
 
Programare