Sindromul de ochi uscat
Autor: dr. Cristina David, medic primar oftalmolog
Creşterea semnificativă a numărului de persoane care se prezintă la consultaţii pentru simptomatologia oculară legată de ochiul uscat, determină abordarea în numărul de astăzi a acestui subiect. Activitatea în mediu cu aer condiţionat, utilizarea calculatorului mai multe ore pe zi predispun la apariţia unor simptome de ochi uscat chiar la vârste tinere.
În continuare, vom răspunde la cele mai frecvente întrebări pe care le pun pacienţii:
1. Ce este sindromul de ochi uscat?
Sindromul de ochi uscat constă în diminuarea calităţii sau cantităţii lacrimilor care umezesc suprafaţa ochiului.
Pacientul resimte o durere constantă generată de iritarea ochiului si o senzaţie de nisip care, netratată, poate duce la rănirea şi ulcerarea corneei şi de aici, la pierderea vederii.
2. Ce trebuie să ştim despre lacrimi?
În multe cazuri, sindromul de ochi uscat este rezultatul unei dereglări a diverselor glande care concurează la producerea lacrimilor. Lacrimile sunt o combinaţie complexă de substanţe dispuse în trei straturi pe suprafaţa ochiului. Stratul foarte subţire de la exterior conţine lipide produse de glanda meibomiană situată în pleoapă şi are rolul de a reduce evaporarea. Glandele lacrimale produc stratul mijlociu apos care menţine nivelul de săruri şi aciditatea lacrimilor la nivele normale. Acest strat de mijloc conţine anticorpi care apără ochiul împotriva infecţiilor. Stratul mucos interior ajută filmul lacrimal să se fixeze pe cornee şi să-l păstreze intact.
3. Care sunt cauzele sindromului de ochi uscat?
Există o largă varietate de cauze pentru sindromul de ochi uscat. Îmbătrânirea naturală a glandelor lacrimale, precum şi afecţiuni specifice, pot cauza schimbări în cantitatea şi calitatea lacrimilor produse de acestea.
a. Sindromul "Sjögren", o afecţiune a sistemului imunitar, caracterizată prin uscarea gurii, ochilor şi a altor membrane mucose afectează glandele lacrimale, generând efecte negative asupra producerii lacrimilor.
b. Descreşterea sensibilităţii corneene poate de asemenea conduce la o insuficienţă a mecanismului de producere a lacrimilor. Această lipsă a sensibilităţii poate fi cauzată de o acţiune cunoscută sub numele de keratită neurotrofică, precum şi de folosirea anumitor tipuri de lentile de contact.
c. Evaporarea excesivă a lacrimilor poate cauza de asemenea sindromul de ochi uscat. Această evaporare poate fi cauzată de inflamaţia glandelor meibomiene din pleoapele ochilor. Persoanele cu exoftalmie, precum cei care suferă de afecţiuni ale tiroidei, pot de asemenea să prezinte sindromul de ochi uscat cauzat de evaporarea excesivă.
d. Sindromul de ochi uscat poate fi şi rezultatul unor anomalii de închidere a fantei palpebrale, ca de exemplu lagoftalmia din paralizia facială.
e. Unii pacienţi suferă de acest sindrom ca rezultat al medicaţiei cu antihistaminice, diuretice, beta-blocante, unele antibiotice, sedative şi anxiolitice.
f. Schimbările hormonale pot de asemena afecta secreţia glandelor lacrimale
Există studii de cercetare fundamentală asupra cauzelor sindromului de ochi uscat şi s-au dezvoltat noi tehnici de diagnostic şi tratament. Cercetările din ultimii ani au adus noi dovezi pentru implicarea fenomenelor imunologice în patogenia sindromului de ochi uscat.
4. Cine este afectat de sindromul de ochi uscat?
Estimările spun că aproximativ 3% din populaţie suferă de sindromul de ochi uscat. Cele mai multe din aceste cazuri se datorează îmbătrânirii naturale a glandelor lacrimale, dar ochi uscat poate fi întâlnit la orice vârstă. Se estimează că aproximativ 75% din populaţia de peste 65 ani are manifestări specifice sindromului de ochi uscat. Se regăseşte deopotrivă la femei şi bărbaţi, deşi este cel mai des întâlnit la femeile gravide sau aflate în perioada post-menopauză. Dacă 1% din populaţie suferă de ochi uscat ca o consecinţă a sindromului Sjögren, 90% din aceşti pacienţi sunt femei. Cei care suferă de diverse alergii şi cei care poartă anumite lentile de contact au un risc mai mare de a dezvolta sindromul de ochi uscat.
5. Care sunt semnalele de alarmă şi cum se detectează sindromul de ochi uscat?
Semnele incipiente de ochi uscat sunt:
a. Senzaţie ocazională de arsură la nivelul ochilor atunci când vă aflaţi în locuri cu umiditate redusă sau poluare ridicată.
b. O senzaţie de nisip în ochi care este persistentă şi dureroasă.
c. Neputinţa de a plânge în situaţii de stres emoţional.
d. Scăderea toleranţei la folosirea lentilelor de contact.
e. În cazuri extreme de ochi uscat, pacienţii pot deveni neobişnuit de sensibili la lumină, suferă de o durere extremă a ochilor sau observă o diminuare a vederii.
Dacă semnele incipiente persistă, consultaţi de îndată medicul oftalmolog. Acesta va examina globul ocular şi va recomanda tratamentul adecvat pentru eliminarea problemelor.
6. Odată apărut poate fi vindecat?
În stadiile incipiente ale bolii, simptomele aferente pot părea ca fiind trecătoare, dar acestea devin din ce în ce mai persistente cu înaintarea bolii. În cele mai multe forme de ochi uscat, pacienţii observă un disconfort din ce în ce mai mare, pe zi ce trece. Dacă o infecţie de tipul blefaritei este cauza sindromului de ochi uscat, disconfortul tinde să fie cel mai mare dimineaţa după care să descrească în timpul zile.
7. Este afectat ochiul uscat de praf, polen sau fum de ţigară?
Da. Persoanele cu sindrom de ochi uscat sensibile la polen, praf şi fum îşi pot înrăutăţi starea prin expunere în medii cu astfel de factori iritanţi.
8. Conjunctiva ochilor mei deseori mă înţeapă şi este înroşită. Poate fi vorba de ochi uscat în acest caz?
Durerea şi roşeaţa conjunctivei nu este în mod necesar corelată cu sindromul de ochi uscat. Poate fi rezultatul unei reacţii alergice la substanţele din aer. În orice caz, trebuie să apelaţi la un consult specializat dacă iritaţia persistă.
9. Ochii mei lăcrimează excesiv. Poate fi acest fapt corelat cu sindromul de ochi uscat?
Da. Sindromul de ochi uscat este corelat mai degrabă cu calitatea decât cu cantitatea de film lacrimal, cantitatea excesivă de lacrimi poate fi produsă ca răspuns la o iritaţie. În cazul în care o anumită componentă a lacrimilor lipseşte, confortul ochiului se diminuează şi iritaţia produsă astfel continuă să stimuleze producerea lacrimilor.
10. Cum se tratează sindromul de ochi uscat?
Sindromul de ochi uscat se tratează prin aplicarea de lacrimi artificiale şi unguente. Acestea conferă o diminuare temporară a disconfortului, dar, în mod obişnuit, nu opreşte sau vindecă afecţiunea. Cercetări recente au condus la dezvoltarea unor noi tipuri de picături. Acestea au rolul de a restabili balanţa electrolitică a lacrimilor şi de a determina vindecarea corneei.
În cazurile de ochi uscat produse de sindromul Sjögren, există studii de pionierat legate de hormonoterapie. Testele clinice au fost încununate de succes, tratamentul putând fi disponibil în următorii ani.
Ochiul uscat cauzat de meibomită (infectarea şi inflamarea glandelor ce secretă stratul lipidic din filmul lacrimal) poate fi tratat cu antibiotice de tipul tetraciclinei.
Anumite forme de ochi uscat sunt ameliorate prin plasarea în punctele lacrimale a unor mici dopuri de silicon care împiedică drenarea lacrimilor, menţinând astfel umidifierea suprafeţei oculare.
Pentru formele severe de ochi uscat se recomandă folosirea unor ochelari speciali.
11. Cum ajută cercetările de ultimă oră pacienţii cu sindrom de ochi uscat?
În momentul actual, sindromul de ochi uscat este abordat ca un grup de afecţiuni. Există preocupări importante pentru cercetarea fundamentală a modului în care glandele aferente produc diferitele componente ale filmului lacrimal. Pe baza acestor cercetări s-au dezvoltat tehnici de colectare a lacrimilor pentru analiza lor şi noi dispozitive, numite interferometre de film lacrimal, pentru analiza lacrimilor. De asemenea, s-a descoperit o glicoproteină specială, o moleculă combinaţie de zahăr-proteină pe suprafaţa ochiului. Totodată, se lucrează intens la noi formule de lacrimi artificiale.
12. Cum pot eu, ca pacient, să previn sindromul de ochi uscat?
a. Programarea anuală a unui examen oftalmologic complet
b. Să consultaţi medicul oftalmolog de îndată ce observaţi apariţia simptomelor de ochi uscat şi orice declin al funţiei vizuale.
În continuare, vom răspunde la cele mai frecvente întrebări pe care le pun pacienţii:
1. Ce este sindromul de ochi uscat?
Sindromul de ochi uscat constă în diminuarea calităţii sau cantităţii lacrimilor care umezesc suprafaţa ochiului.
Pacientul resimte o durere constantă generată de iritarea ochiului si o senzaţie de nisip care, netratată, poate duce la rănirea şi ulcerarea corneei şi de aici, la pierderea vederii.
2. Ce trebuie să ştim despre lacrimi?
În multe cazuri, sindromul de ochi uscat este rezultatul unei dereglări a diverselor glande care concurează la producerea lacrimilor. Lacrimile sunt o combinaţie complexă de substanţe dispuse în trei straturi pe suprafaţa ochiului. Stratul foarte subţire de la exterior conţine lipide produse de glanda meibomiană situată în pleoapă şi are rolul de a reduce evaporarea. Glandele lacrimale produc stratul mijlociu apos care menţine nivelul de săruri şi aciditatea lacrimilor la nivele normale. Acest strat de mijloc conţine anticorpi care apără ochiul împotriva infecţiilor. Stratul mucos interior ajută filmul lacrimal să se fixeze pe cornee şi să-l păstreze intact.
3. Care sunt cauzele sindromului de ochi uscat?
Există o largă varietate de cauze pentru sindromul de ochi uscat. Îmbătrânirea naturală a glandelor lacrimale, precum şi afecţiuni specifice, pot cauza schimbări în cantitatea şi calitatea lacrimilor produse de acestea.
a. Sindromul "Sjögren", o afecţiune a sistemului imunitar, caracterizată prin uscarea gurii, ochilor şi a altor membrane mucose afectează glandele lacrimale, generând efecte negative asupra producerii lacrimilor.
b. Descreşterea sensibilităţii corneene poate de asemenea conduce la o insuficienţă a mecanismului de producere a lacrimilor. Această lipsă a sensibilităţii poate fi cauzată de o acţiune cunoscută sub numele de keratită neurotrofică, precum şi de folosirea anumitor tipuri de lentile de contact.
c. Evaporarea excesivă a lacrimilor poate cauza de asemenea sindromul de ochi uscat. Această evaporare poate fi cauzată de inflamaţia glandelor meibomiene din pleoapele ochilor. Persoanele cu exoftalmie, precum cei care suferă de afecţiuni ale tiroidei, pot de asemenea să prezinte sindromul de ochi uscat cauzat de evaporarea excesivă.
d. Sindromul de ochi uscat poate fi şi rezultatul unor anomalii de închidere a fantei palpebrale, ca de exemplu lagoftalmia din paralizia facială.
e. Unii pacienţi suferă de acest sindrom ca rezultat al medicaţiei cu antihistaminice, diuretice, beta-blocante, unele antibiotice, sedative şi anxiolitice.
f. Schimbările hormonale pot de asemena afecta secreţia glandelor lacrimale
Există studii de cercetare fundamentală asupra cauzelor sindromului de ochi uscat şi s-au dezvoltat noi tehnici de diagnostic şi tratament. Cercetările din ultimii ani au adus noi dovezi pentru implicarea fenomenelor imunologice în patogenia sindromului de ochi uscat.
4. Cine este afectat de sindromul de ochi uscat?
Estimările spun că aproximativ 3% din populaţie suferă de sindromul de ochi uscat. Cele mai multe din aceste cazuri se datorează îmbătrânirii naturale a glandelor lacrimale, dar ochi uscat poate fi întâlnit la orice vârstă. Se estimează că aproximativ 75% din populaţia de peste 65 ani are manifestări specifice sindromului de ochi uscat. Se regăseşte deopotrivă la femei şi bărbaţi, deşi este cel mai des întâlnit la femeile gravide sau aflate în perioada post-menopauză. Dacă 1% din populaţie suferă de ochi uscat ca o consecinţă a sindromului Sjögren, 90% din aceşti pacienţi sunt femei. Cei care suferă de diverse alergii şi cei care poartă anumite lentile de contact au un risc mai mare de a dezvolta sindromul de ochi uscat.
5. Care sunt semnalele de alarmă şi cum se detectează sindromul de ochi uscat?
Semnele incipiente de ochi uscat sunt:
a. Senzaţie ocazională de arsură la nivelul ochilor atunci când vă aflaţi în locuri cu umiditate redusă sau poluare ridicată.
b. O senzaţie de nisip în ochi care este persistentă şi dureroasă.
c. Neputinţa de a plânge în situaţii de stres emoţional.
d. Scăderea toleranţei la folosirea lentilelor de contact.
e. În cazuri extreme de ochi uscat, pacienţii pot deveni neobişnuit de sensibili la lumină, suferă de o durere extremă a ochilor sau observă o diminuare a vederii.
Dacă semnele incipiente persistă, consultaţi de îndată medicul oftalmolog. Acesta va examina globul ocular şi va recomanda tratamentul adecvat pentru eliminarea problemelor.
6. Odată apărut poate fi vindecat?
În stadiile incipiente ale bolii, simptomele aferente pot părea ca fiind trecătoare, dar acestea devin din ce în ce mai persistente cu înaintarea bolii. În cele mai multe forme de ochi uscat, pacienţii observă un disconfort din ce în ce mai mare, pe zi ce trece. Dacă o infecţie de tipul blefaritei este cauza sindromului de ochi uscat, disconfortul tinde să fie cel mai mare dimineaţa după care să descrească în timpul zile.
7. Este afectat ochiul uscat de praf, polen sau fum de ţigară?
Da. Persoanele cu sindrom de ochi uscat sensibile la polen, praf şi fum îşi pot înrăutăţi starea prin expunere în medii cu astfel de factori iritanţi.
8. Conjunctiva ochilor mei deseori mă înţeapă şi este înroşită. Poate fi vorba de ochi uscat în acest caz?
Durerea şi roşeaţa conjunctivei nu este în mod necesar corelată cu sindromul de ochi uscat. Poate fi rezultatul unei reacţii alergice la substanţele din aer. În orice caz, trebuie să apelaţi la un consult specializat dacă iritaţia persistă.
9. Ochii mei lăcrimează excesiv. Poate fi acest fapt corelat cu sindromul de ochi uscat?
Da. Sindromul de ochi uscat este corelat mai degrabă cu calitatea decât cu cantitatea de film lacrimal, cantitatea excesivă de lacrimi poate fi produsă ca răspuns la o iritaţie. În cazul în care o anumită componentă a lacrimilor lipseşte, confortul ochiului se diminuează şi iritaţia produsă astfel continuă să stimuleze producerea lacrimilor.
10. Cum se tratează sindromul de ochi uscat?
Sindromul de ochi uscat se tratează prin aplicarea de lacrimi artificiale şi unguente. Acestea conferă o diminuare temporară a disconfortului, dar, în mod obişnuit, nu opreşte sau vindecă afecţiunea. Cercetări recente au condus la dezvoltarea unor noi tipuri de picături. Acestea au rolul de a restabili balanţa electrolitică a lacrimilor şi de a determina vindecarea corneei.
În cazurile de ochi uscat produse de sindromul Sjögren, există studii de pionierat legate de hormonoterapie. Testele clinice au fost încununate de succes, tratamentul putând fi disponibil în următorii ani.
Ochiul uscat cauzat de meibomită (infectarea şi inflamarea glandelor ce secretă stratul lipidic din filmul lacrimal) poate fi tratat cu antibiotice de tipul tetraciclinei.
Anumite forme de ochi uscat sunt ameliorate prin plasarea în punctele lacrimale a unor mici dopuri de silicon care împiedică drenarea lacrimilor, menţinând astfel umidifierea suprafeţei oculare.
Pentru formele severe de ochi uscat se recomandă folosirea unor ochelari speciali.
11. Cum ajută cercetările de ultimă oră pacienţii cu sindrom de ochi uscat?
În momentul actual, sindromul de ochi uscat este abordat ca un grup de afecţiuni. Există preocupări importante pentru cercetarea fundamentală a modului în care glandele aferente produc diferitele componente ale filmului lacrimal. Pe baza acestor cercetări s-au dezvoltat tehnici de colectare a lacrimilor pentru analiza lor şi noi dispozitive, numite interferometre de film lacrimal, pentru analiza lacrimilor. De asemenea, s-a descoperit o glicoproteină specială, o moleculă combinaţie de zahăr-proteină pe suprafaţa ochiului. Totodată, se lucrează intens la noi formule de lacrimi artificiale.
12. Cum pot eu, ca pacient, să previn sindromul de ochi uscat?
a. Programarea anuală a unui examen oftalmologic complet
b. Să consultaţi medicul oftalmolog de îndată ce observaţi apariţia simptomelor de ochi uscat şi orice declin al funţiei vizuale.