Circulatia deficitara sangvina

Circulatia deficitara sangvina apare cind aportul de singe nu este suficient intr-o regiune anatomica pentru a intruni cerintele metabolismului celular local.

Circulatia deficitara in miini si picioare determina simptome precum amorteala sau furnicaturi, crampe si senzatia de frig in degete.  

Sistemul circulator are rolul de a transporta apa, nutrienti si oxigen la celulele corpului. Conditiile medicale care afecteaza fluxul de singe determina si circulatia deficitara sangvina.

Boala vasculara periferica apare cind arterele si venele corpului devin blocate. Cea mai frecventa forma a acesteia este boala arteriala periferica, care afecteaza 12-20% din populatia de peste 65 de ani.

Arterele au de obicei pereti netezi care permit singelui sa curga liber. In timp, pe peretii interiori ai arterelor se formeaza placa de aterom formata din colesterol, calciu si tesut fibros. Pe masura ce placa continua sa se depuna in cadrul aterosclerozei, fluxul de singe este afectat.

Circulatia deficitara secundara bolii arteriale periferice sau venoase periferice duce la dureri ale antebratelor, ulcere arteriale care nu se vindeca si o scadere palpatorie a temperaturii jumatatii inferioare a miinilor si picioarelor.

Boala cardiaca reprezinta un grup de afectiuni ale cordului si vaselor de singe. Principala cauza de deces la femei si barbati, boala cardiaca ramine una din principalele cauze ale problemelor circulatorii.

Aritmiile pot determina batai cardiace neregulate, prea rapide sau prea lente. O inima care bate mult prea rapid lucreaza ineficient, singele raminind in cord si ducind la scaderea debitului cardiac periferic. O inima care bate prea incet nu reuseste sa pompeze indeajuns singe pentru necesarul celular. Ambele conditii pot determina circulatie sangvina deficitara.

Sindromul Raynaud apare cind arterele degetelor de la miini si picioare reactioneaza exagerat la stimuli cum sunt frigul si stresul, prin constrictie sau vasospasm. Vasele ingustate limiteaza fluxul de singe la degete, ducind la senzatii de raceala, arsuri, parestezii sifurnicaturi. Degetele devin albastre datorita cianozei instalate. Sindromul Raynaud este principala boala in peste 80% din cazuri, alte conditii precum sclerodermia, determina restul de 20%, cunoscut drept sindromul Raynaud secundar.

Cauze si factori de risc

Boala periferica arteriala tinde sa afecteze mai mult picioarele, dar poate fi si cauza unei circulatii deficitare in miini. Este determinata de ateroscleroza sau acumularea de grasimi in peretii arteriali-conditie care poate duce la blocajul complet al unei artere. Aceasta conditie larg raspindita in lumea industrializata poate afecta circulatia periferica sangvina sau bloca fluxul de singe in extremitati. Simptomele care afecteaza miinile cuprind paresteziile, crampele si slabiciunea.

Sindromul tunelului carpian este o alta cauza frecventa a circulatiei deficitare in miini. Conditia este cauzata de presiunea asupra tendoanelor sau a nervului median aflate in tunelul carpian, un pasaj anatomic in incheietura miinii. Inflamatia acestor structuri anatomice comprimate impiedica fluxul de singe in miini. Simptomele sindromului de tunel carpian cuprind senzatie progresiva de arsura, furnicaturi, prurit si amorteala a palmelor.

Fenomenul Raynaud este o conditie medicala in care arterele se contracta si ingusteaza temporar, determinind discomnfort si dizabilitate in zonele afectate ale corpului datorita circulatiei slabe. Se manifesta prin atacuri declansate de stres si frig. Simptomele pot cuprinde modificarea culorii pielii, parestezii, intepaturi si sensibilitate dureroasa a degetelor.

Exista si alte citeva cauze posibile ale circulatiei deficitare sangvine. Obiceiuri precum fumatul si consumul excesiv de alcool pot afecta fluxul de oxigen la extremitati, determinind miini cianotice. Cantitatile mari de cafeina pot de asemenea impiedica fluxul de singe. Bolile cardiace, renale si pulmonare pot limita circulatia in miini.

Alti factori de risc pentru circulatia sangvina deficitara:
- sarcina, fumat, anxietate, diabet, dieta alimentara nesanatoasa
- hipercolesterolemie, boala tiroidiana, obezitate, hipertensiune
- boli cardiace, neurologice, anemie, astm, bronsita
- pneumonie, emfizem, tulburari ale alimentatiei, alergii alimentare.

Semne si simptome

Circulatia sangvina deficitara poate avea impact asupra intregului corp, incluzind:
- efectele asupra creierului: oboseala, ameteala, pierderi de memorie si cefalee frecventa si inexplicabila
- efectele asupra inimii: imposibilitatea de a efectua activitatile fizice de rutina, simple, fara senzatia de lipsa de aer, hipertensiune, angina pectorala, infarct miocardic si atac cerebral vascular
- efectele asupra ficatului: lipsa apetitului sau scadere ponderala inexplicabila, modificare a turgorului cutanat
- efecte supra rinichilor: edeme ale membrelor inferioare, palpebrale si ale miinilor, oboseala, ritm cardiac anormal si hipertensiune
- efecte asupra extremitatilor: crampe musculare, cianoza periferica, vene varicoase, parestezii, senzatie de raceala.

Semnele si simptomele generale ale circulatiei sangvine deficitare cuprind:
- paresteziile sau pierderea sensibilitatii tactile sau furnicaturi in miini si picioare, mai ales degete
- modificari ale temperaturii cutanate (miini, urechi, picioare si degete reci)
- fatigabilitate sau lipsa energiei
- caderea parului, vertij sau ameteala
- piele uscata, edeme sau tumefierea miinilor, picioarelor si/sau degetelor
- formarea venelor varicoase, a ulcerele venoase si arteriale
- cefalee, crampe musculare si durere, prurit generalizat
- modificarea culorii pielii (devine palida, albastruie sau rosiatica)
- crampe ale picioarelor, feselor sau plantare in timpul efortului fizic
- claudicatie sau durere a membrului inferior
- pierderea senzatiilor de durere si temperatura
- fisuri cutanate suprainfectate care nu se vindeca cum ar trebui
- dispnee, Aritmii, pierderi de memorie.

Senzatia de furnicaturi si amorteala sunt simptome frecvent intilnite in circulatia deficitara a piciorului. Paresteziile tind sa fie mai intense cind pacientul este in repaus pe scaun pentru o perioada mai lunga sau cind trece dintr-o pozitie asezata in ortostatism. Paresteziile severe pot duce chiar la pierderea sensibilitatii piciorului.

Senzatia acuta de frig in jumatatea inferioara a piciorului este adesea asociata cu circulatia deficitara. O senzatie de raceala este localizata de obicei in jurul degetelor. Raceala acuta este determinata de timpul lung de circulatie a singelui venos. Uneori persoana afectata nu va observa temperatura extrem de scazuta a degetelor, modificarea fiind observata cel mai adesea de un medic.

Fatigabilitatea extrema acompaniata de articulatii dureroase este asociata cu circulatia deficitara in membrul inferior. Peretii ingustati si colabati ai arterelor vor incerca sa mentina muschii oxigenati, determinind o senzatie intensa de oboseala, chiar si dupa parcurgerea unei distante scurte. Uneori oboseala se poate instala spontan.

Circulatia deficitara poate de asemenea determina crampe si spasme musculare. Aceste crampe tind sa fie localizate in muschii gambei, coapsa sau sold, dar pot apare oriunde in picior. Crampele tind sa apara aleator. Muschii slab oxigenati ai piciorului pot determina spasme dureroase. Pielea din jurul picioarelor va avea o coloratie albastruie datorita circulatiei restrictive.

O alta marca a circulatiei deficitare in picioare este aparitia unor ulcere cu vindecare lenta. Fluxul adecvat de singe faciliteaza vindecarea rapida a leziunilor cutanate. Un picior care sufera de pe urma circulatiei sangvine deficitare nu va reusi sa-si vindece leziunile. Circulatia deficitara face pielea succeptibila la leziuni severe la cel mai mic traumatism.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza pe istoricul medical al pacientului, istoricul familial si stilul de viata. Medicul trebuie sa determine cauza afectiunii circulatorii inainte de a administra tratamentul. Nu exista teste de laborator speciale pentru a diagnostica predispozitia pacientului pentru o circulatie sangvina deficitara. In functie de simptomele acestuia medicul va orienta pacientul spre un specialist in chirurgie vasculara, neurologie, cardiologie sau endocrinologie pentru o evaluare amanuntita. Testele de rutina pot cuprinde profilul lipidemic, glicemic, hemoleucograma completa si urinoanaliza. Studiul imagistic cel mai folosit in cazul bolii arteriale periferice este echografia Doppler a vaselor de singe. Diagnosticul diferential este important datorita orientarii tratamentului, care difera in functie de etiologie.

Tratament

Problemele circulatorii pot fi tratate prin medicatie conventionala, modificari ale stilului de viata si terapii naturale si alternative. Este importanta insa descoperirea si tratarea adecvata a cauzei, deoarece majoritatea conditiilor patologice care determina probleme circulatorii periferice au simptomatologii similare venoase sau arteriale.

Sfaturi pentru imbunatatirea circulatiei sangvine periferice:
- modificari ale stilului de viata: dieta sanatoasa echilibrata, efort fizic moderat, dar regulat
- terapii naturiste: gingko biloba si niacina sau inozitol hexaniacinat care relaxeaza arterele si venele
- in anotimpurile friguroase se vor mentine extremitatile calde
- pentru pacientii cu fenomen Raynaud se recomanda acidul eicosapentaenoic din uleiul de peste, crescind toleranta la frig si intirziind debutul simptomelor
- consumul bogat de fructe proaspete datorita concentratiei mari de vitamina C si beta-caroten
- evitarea fumatului si a medicamentelor indicate in tratarea migrenelor, congestiei pulmonare si a pilulelor de slabit, deoarece determina vasoconstrictie
- tratamentul medical pentru circulatia sangvina deficitara cuprinde de obicei blocanti de calciu datorita efectului dilatator.