Clinica ICD

Centrul medical și de tratament INTERCARDIODIAB s-a născut din convingerea noastră că oamenii merită toată îngrijirea și atenția noastră.
Neurologia este specialitatea medicală care se ocupă cu diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor sistemului nervos (encefal, măduva spinării, nervi periferici). Paleta de investigații paraclinice oferite de Centrul Medical de Diagnostic si Tratament INTERCARDIODIAB este extrem de variată: examen radiologic (radiografie de craniu și de coloana vertebrală) - interpretare , tomografie cerebral – interpretare, rezonanta magnetica nucleara (RMN) cerebrala sau de maduva spinării - interpretare.
Afecțiunile neurologice cele mai frecvente sunt : accidentele vasculare cerebrale, epilepsia, traumatismele craniene, bolile neoplazice ale sistemului nervos, bolile de mișcare (Boala Parkinson), bolile de nervi periferici, neuroni motori, mușchi sau joncțiune neuro-musculară (neuropatii periferice, miastenia gravis), tulburări de somn, migrene.
Examenul neurologic
Un examen neurologic constă în testarea sistematică a funcţionării diferitelor părţi ale sistemului nervos.
Înaintea începerii examenului neurologic descrieţi specialistului neurolog semnele şi simptomele dumneavoastră, precum şi modul în care au evoluat acestea.
Examenul neurologic presupune o serie de teste de rutină pentru depistarea problemelor neurologice:
• Testarea reflexelor: Reflexele Osteotendinoase, Reflexul Babinski
• Testarea tonusului şi forţei musculare
• Testarea tonusului muscular
Centrul Medical de Diagnostic și Tratament INTERCARDIODIAB oferă consultaţii şi tratamente pentru diverse afecţiuni neurologice:
• diverse tipuri de dureri de cap, migrene,
• discopatii,
• accidente vasculare cerebrale,
• miopatii (boli ale muşchilor scheletici),
• leuconevraxite,
• boala Parkinson,
• demenţă Alzheimer,
• distonii neurovegetative,
• epilepsii,
• polineuropatii
Afecțiuni dobândite ale sistemului nervos central:
• Boli vasculare: infarctul cerebral ischemic și hemoragiile cerebrale, ramolismentul medular ischemic.
• Bolile ganglionilor bazali: boala Parkinson
• Neoformații: Tumorile creierului și ale măduvii spinării.
• Boli convulsive: diversele forme de epilepsie.
• Bolile inflamatorii: infecțiunile bacteriene sau virale ale creierului (encefalite), măduvii spinării (mielite) sau învelișurilor lor (meningite), boli degenerativ-inflamatorii cauzate de prioni (de ex.: boala Creutzfeld-Jakob).
• Boli demielinizante: scleroza multiplă.
• Boli degenerative primare sau eredo-degenerative: demențe primitive (de ex.: boala Alzheimer), boala Huntigton, sindromul Gilles de la Tourette, boli sistemice ale motoneuronului (de ex.: scleroză laterală amiotrofică), bolile degenerative ale cerebelului (ataxiile ereditare).
• Diverse tipuri de dureri de cap (cefalee), în primul rând migrena.
ACCIDENTE VASCULARE ( AVC)
Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. În câteva minute, celulele nervoase din acea zonă sunt afectate și ele pot muri în câteva ore. Ca rezultat, acea parte a corpului care este controlată de zona afectată a creierului nu mai poate funcționa adecvat. În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgență, exact ca și în cazurile de infarct miocardic. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curând după apariția simptomelor, cu atât mai puține celule nervoase vor fi afectate permanent.
Există două tipuri principale de accidente vasculare:
• Accident vascular cerebral ischemic - Acest tip este întâlnit în majoritatea cazurilor (aproximativ 80-85%) de accidente vasculare cerebrale. În cazul accidentului vascular cerebral ischemic, irigarea cu sânge este blocată într-o anumită parte a creierului. Acest lucru privează celulele creierului de oxigen și de unele dintre substanțele nutritive. În cateva minute, acestea ar putea să moară. Cauza principală a acestui tip de obstrucție este de obicei ateroscleroza, o afecțiune în care placa sau depozitele de grăsime (aterom) depozitate pe pereții arterelor de la nivelul creierului și gâtului pot duce la îngustarea sau blocarea fluxului sanguin. Depozitele de grăsime, pot provoca tromboză cerebrală sau embolism cerebral. În cazul trombozei cerebrale se formează un cheag de sânge în cadrul unui vas de sânge de la nivelul creierului. Emboliile cerebrale sunt cheaguri de sânge care pot lua naștere în diverse zone din sistemul circulator și care se pot desprinde de pe peretele unei artere sau din mucoasa care captușește inima, ajungând la vasele de sânge ale creierului unde se pot depune.
• Accidentul vascular cerebral hemoragic - Este caracterizat de fisurarea sau sângerarea vaselor de sânge de la nivelul creierului în țesuturile cerebrale din jur. Astfel are loc o hemoragie intracerebrală. Hipertensiunea arterială este o cauză frecventă de hemoragie intracerebrală. Dacă o persoană manifestă orice simptom al unui accident vascular cerebral trebuie să consulte un medic.
FACTORI DE RISC care nu pot fi modificați sunt:
• vârsta. Riscul de accident vascular cerebral crește cu vârsta. Riscul se dublează cu fiecare decadă după 55 ani. Cel puțin 66 de procente din toate persoanele cu accidentul vascular cerebral au vârsta de 65 de ani sau mai mult.
• rasa. Americanii negri și hispanici au un risc mai mare decât persoanele de alte rase. In comparație cu albii, americanii negri tineri, atât femeile cât și barbații, au un risc de 2 -3 ori mai mare de a face un accidentul vascular cerebral ischemic și de a deceda din această cauză
• sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la bărbați decât la femei până la vârsta de 75 ani, dar după această vârstă femeile sunt mai afectate. La toate vârstele, mai multe femei decât barbați decedează din cauza unui accidentul vascular cerebral
• istoricul familial. Riscul de AVC este mai mare dacă un parinte, un frate sau o soră a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor
• Prezența în trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
SIMPTOME:
Prezența de simptome ale accidentului vascular cerebral impune un consult medical de urgență. Simptomele generale ale accidentului vascular cerebral includ debutul brusc al:
• stării de amorțeală, slăbiciune sau paralizie a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului
• tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, încețoșată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii
• confuzie, tulburări de vorbire sau de înțelegere a cuvintelor celorlalți
• tulburări de mers, amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării
• dureri de cap severe
• simptomele datorate accidentului vascular cerebral ischemic diferă de cele ale celui hemoragic. Simptomele depind de asemenea de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei și de extinderea regiunii afectate
• simptomele accidentul vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin) apar de obicei în jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier în care este cheagul. De exemplu, un accidentul vascular cerebral in partea dreapta a creierului da simptome în partea stânga a corpului.
• simptomele unui accidentul vascular cerebral hemoragic (cauzat de o sângerare în creier) pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescută în creier, cum ar fi dureri de cap severe, grețuri și vărsături, "ințepenirea" gâtului, amețeli, convulsii, iritabilitate, confuzie și posibil inconstiență.
• simptomele unui accidentul vascular cerebral pot progresa în curs de câteva minute, ore sau zile, adesea în mod treptat. De exemplu, slăbiciunea ușoara poate evolua spre o incapacitate de a mișca brațul și piciorul de pe o parte a corpului.
În cazul în care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sânge mare (ischemic), simptomele apar brusc, în decurs de câteva secunde.
CONSECINȚE:
În plus față de dizabilitatile fizice mai evidente care pot apărea după un accidentul vascular cerebral , mai pot apărea:
• modificări în rapiditatea cu care sunt facute activitățile
• modificări ale judecații, rațiunii
• modificări ale emoțiilor
• modificări ale percepțiilor (capacitatea de a aprecia distanța, mărimea, poziția, ritmul mișcărilor, forma, și relația dintre părțile componente ale unui întreg)
• tulburări de memorie
• probleme datorate neglijării părții afectate a corpului.
SEMNE ALE ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL:
Este URGENT un consult medical în cazul în care sunt prezente:
• semne ale unui accident vascular cerebral care apar brusc
• Amorțeli, slăbiciune sau incapacitatea de a mișca fața, brațul sau piciorul, de obicei într-o jumatate a corpului
• tulburări de vedere la un ochi sau la ambii, precum vedere neclară, încețoșată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii
• confuzie, tulburări de vorbire sau de înțelegere
• tulburări de mers, amețeala, pierderea echilibrului sau a coordonării
• dureri de cap severe fără o cauză cunoscută.
SEMNELE UNUI ACCIDENT VASCULAR ISCHEMIC TRANZITOR (AIT):
Simptomele sunt asemănătoare celor din accidentul vascular cerebral, cu excepția următoarelor:
• pierderea vederii este de obicei descrisă ca o senzație, ca o umbră, scăderea vederii unui ochi
• tipic, simptomele accidentului ischemic tranzitor dispar după 10 până la 20 de minute, dar ele pot persista până la 24 ore. Deoarece nu se poate preciza dacă simptomele se datorează unui accidentul vascular cerebral sau unui accident ischemic tranzitor, este nevoie de un tratament de urgență în ambele situații
Boli ale sistemului nervos central
Afecţiunile sistemului nervos central pot fi înăscute (congenitale), dobândite în cursul vieţii (inflamatorii, de origine vasculară, prin procesul de îmbătrânire, neoplastice, de natură traumatică etc.).
INVESTIGAȚII:
Timpul este critic în diagnosticarea unui accident vascular cerebral. Un diagnostic pus rapid poate duce la administrarea de medicamente care asigură o recuperare mai bună.
Prima prioritate va fi să se determine dacă accidentul vascular cerebral este ischemic sau hemoragic. Această distincție este critică deoarece medicamentele administrate pentru un accidentul vascular cerebral ischemic (cauzat de un cheag de sânge) poate fi amenințătoare de viață dacă accidentul vascular cerebral este hemoragic.
Doctorul va trebui de asemenea să ia în considerare și alte afecțiuni care pot da simptome asemănătoare unui accidentul vascular cerebral și să vadă dacă există complicații.
Primul și cel mai important test care trebuie efectuat după un accident vascular cerebral este tomografia computerizată ( CT) cerebrală, care reprezintă o succesiune de radiografii ale creierului; aceasta poate identifica existența unei sângerări. Acest test va pune diagnosticul de accidentul vascular cerebral ischemic sau de accidentul vascular cerebral hemoragic. De asemenea se poate face RMN cu scopul determinării extinderii leziunii cerebrale; el poate ajuta la prezicerea recuperării.
Alte TESTE care pot fi recomandate inițial într-un accident vascular cerebral ischemic includ:
• electrocardiograma (ECG, EKG) pentru a cauta afecțiuni cardiace, precum aritmiile și fibrilația atrială
• teste sanguine, cum ar fi hemoleucograma completa (HLG), glicemia (glucoza din sânge), electroliții, testele pentru evaluarea funcției ficatului și rinichilor și timpul de protrombină.
Aceste teste îl ajută pe doctor să aleagă conduita terapeutică și să caute alte afecțiuni care pot cauza simptome asemănătoare cu cele ale accidentului vascular cerebral.
Consultațiile sunt oferite de:

Dr. Daniel NACONECINII

Medic primar neurolog

Dr. Simona RADU

Medic specialist neurolog
Dr. Mihaela CIOBANU
Medic specialist neurolog
Pentru Programări
Luni – Sâmbătă: 10.00 - 18.00
0371 144029 / 0742 633424