Cât costă statul român asistența persoanelor cu dizabilități?

Păpădia, o plantă pe care nimeni nu și-o dorește în grădină, dar care are proprietăți medicinale nebănuite, cu această paralelă s-a încheiat proiectul „AcceDis - Acces pe piața muncii pentru persoanele cu dizabilități”, derulat de asociațiile HELP Autism și Specialisterne á Íslandi.
Aproximativ 4,1% din populația României prezintă o dizabilitate. La sfârșitul lunii iunie 2023, în România erau înregistrate 899.066 de persoane cu dizabilități, dintre care 98,2% (882.911 persoane) trăiau independent sau erau îngrijite de familii (neinstituționalizate), iar 1,8% (16.155 persoane) erau instituționalizate. În martie 2023, sprijinul financiar total acordat de stat pentru fiecare categorie de dizabilitate era:

• Handicap Grav (Gradul I) (39,39% din total – în 2018): 2.677 LEI, incluzând o alocație lunară și un buget personal complementar de 598 LEI, plus o indemnizație pentru îngrijitor de 2.079 LEI. 
• Handicap Accentuat (Gradul II) (49,39% din total – în 2018): 449 LEI, reprezentând alocația lunară pentru dizabilitate și bugetul personal complementar. 
• Handicap Mediu (11,22% din total – în 2018): un buget personal complementar de 72 LEI, fără a specifica o alocație adițională pentru dizabilitate.

 
Cheltuielile totale lunare ale statului român pentru persoanele cu dizabilități, pe baza datelor pentru 2023, sunt de peste 1.000.000.000 LEI. Pe parcursul unui an, acestea se ridică la aproximativ 13.000.000.000 LEI.
 
AcceDis continuă demersurile inițiate în urmă cu 2 ani de Asociația HELP Autism, printr-un proiect similar, care a avut ca obiectiv consolidarea parteneriatelor între organizațiile care sprijină persoanele cu dizabilități, din România și Islanda, pentru a încuraja accesul acestora pe piața locurilor de muncă. Proiectul a cuprins, printre altele, un studiu legislativ urmărind legile anti-discriminare, accesibilitatea și amenajările, educația, ocuparea forței de muncă, asistența medicală, serviciile și beneficiile sociale, transportul și viața independentă în cele două țări partenere. De asemenea, reprezentanții ONG-urilor din cele două țări au făcut schimb de bune practici prin vizite în România și Islanda. După ce delegația română a făcut o vizită la Reykjavik în luna octombrie, proiectul s-a încheiat cu o masă rotundă la care a participat o echipă din Islanda, la showroom-ul Design Center al firmei Kronospan din București.
 
Ce este dizabilitatea? Poate fi o nepotrivire între design și abilitățile persoanei, fie în școală, la locul de muncă sau în spațiul public. De la această premisă a plecat discuția și de la întrebarea ce se întâmplă cu copilul meu când eu nu voi mai fi?

„Un copil se naște cu autism, trăiește și moare cu acest diagnostic. Proiectul AcceDis continuă demersurile inițiate de HELP Autism prin programul HELP Hire, care a pornit dintr-o nevoie, din realitatea tinerilor cu autism deveniți adulți și din grija familiilor pentru destinul lor. Provocările acestor copii cresc odată cu vârsta, când încep să interacționeze cu mai multe persoane, care de multe ori nu le înlesnesc viața, dimpotrivă. Așa am decis să ne concentrăm pe oferirea de servicii socio-profesionale și să ne conectăm cu parteneri din străinătate ca împreună să facem angajabilitatea persoanelor cu minți diverse o normalitate, minți pe care îmi doresc să le privim prin prisma abilităților lor, și nu invers.” - Daniela Bololoi, Președinte HELP Autism 

Situația persoanelor cu dizabilități în România

În România trăiesc aproximativ 22.783 persoane diagnosticate cu Tulburări de Spectru Autist (TSA), dintre care 3.800 sunt adulți cu vârste 18-25, iar 16.983 sunt copii sub 18 ani. În anul 2022, 2.000 de persoane au fost nou diagnosticate. Accesul limitat la școală le îngreunează accesul la piața muncii mai târziu, astfel că doar 1% din persoanele cu autism au un job, în timp ce în Europa rata este de 10%.

În urma studiului legislativ comparativ reiese faptul că România stă bine la capitolul legislație, însă aplicarea este deficitară. Numeroasele instituții implicate în sprijinirea persoanelor cu dizabilități, serviciile sociale și medicale separate și birocrația aferentă fac integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii o misiune aproape imposibilă. În ultimii 30 de ani s-au făcut progrese, însă România are de recuperat după lunga perioadă de regim comunist, care nu a acceptat dizabilitatea. Infrastructura de transport, clădirile, instituțiile și procesele de recrutare neadaptate, care devin astfel discriminatorii, sunt aspecte care necesită îmbunătățire. Integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii depinde în bună măsură de un sistem de educație incluzivă în școlile de masă și speciale, atât în mediul urban, cât și în cel rural, iar diferențele sunt majore de la o regiune la alta. De asemenea, România mai are de lucrat la capitolul mentalitate, de a încuraja persoanele cu dizabilități să devină autonome, să locuiască singure, și să fie susținute în mediul privat și cel public.

Situația persoanelor cu dizabilități în Islanda

În Islanda există o singură lege și o instituție care gestionează situația persoanelor cu dizabilități, psihice sau fizice. Mediul guvernamental, nonguvernamental și cel privat conlucrează pentru a face tot posibilul ca persoanele cu dizabilități să aibă o viață cât mai aproape de a celor tipice și autonome. Societatea se raportează mai degrabă la abilitățile persoanei, decât la dizabilitățile ei, o schimbare de paradigmă față de situația din România. Astfel că intervenția are loc cât mai devreme posibil în suportul persoanelor cu dizabilități. Acestea sunt luate în evidența autorităților, a Primăriei, în speță, care oferă mecanisme de protecție și sprijin prin asistenți sociali personali, uneori punând la dispoziție mașină cu șofer, astfel încât persoana cu dizabilități să ducă o viață independentă la aproape aceleași standarde ca o persoană tipică, inclusiv pe plan social. 

Islandezii simt o datorie civică de a proteja drepturile persoanelor cu dizabilități, astfel că indiferent de culoarea politică, demersurile de advocacy sunt inițiate, continuate și consolidate. O persoană cu dizabilități este susținută să-și găsească job de Primărie, Ministerul Muncii sau mediul privat. Statul oferă suport atât companiilor private, cât și angajaților. Subvenționează 75% din costurile pentru salarii (sumă care se diminuează anual), oferă un mentor pentru perioada de acomodare (plătit suplimentar), încurajând astfel persoanele cu dizabilități să fie parte din populația activă. Un candidat poate găsi un loc de muncă prin canale multiple, prin instituții sau în mediul privat. Primăria desemnează un consilier care urmărește procesul de angajare, îl pregătește pentru interviu, pentru a ușura procesul de integrare, în perioada critică de început. Deloc de neglijat în câștigarea autonomiei financiare a persoanelor cu dizabilități sunt accesibilitatea sistemului public de transport și clădirilor.

Proiectul AcceDis - Acces pe piața muncii pentru persoanele cu dizabilități a fost derulat în perioada 6 Iunie 2023 - 6 Decembrie 2023 de Asociația HELP Autism în parteneriat cu Specialisterne Iceland cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021, în valoare de 30.000 EURO. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Detalii pe pagina proiectului: https://helpautism.ro/help-hire/accedis-acces-pe-piata-muncii-pentru-persoanele-cu-dizabilitati.  

Asociația HELP Autism

HELP Autism susține din 2010 peste 3.000 de copii și adolescenți diagnosticați cu TSA - Tulburare de Spectru Autist - în programe de terapie desfășurate în cele 7 centre și la domiciliu. De la terapie specifică la programe de integrare școlară, de la sprijin pentru părinți la campanii de conștientizare & advocacy, HELP Autism caută să ofere constant un spectru de soluții pentru copiii cu autism și familiile lor. Având peste 140 de specialiști, Asociația HELP Autism este astăzi cea mai mare organizație dedicată cauzei din România, fondator al rețelei informale RO TSA formată din 86 de organizații în autism. Misiunea asociației HELP Autism este de a ghida pașii persoanelor cu autism și familiilor lor, de la diagnostic la recuperare și integrare reală în comunitate, construind o comunitate deschisă să înțeleagă, să accepte și să sprijine mințile diverse.   

Specialisterne Iceland

Organizația a fost înființată în 2009 când, un grup de părinți ai căror copii au fost diagnosticați cu autism, s-au reunit pentru a pregăti viitorul copiilor lor pe piața locurilor de muncă. Din decembrie 2010, grupul a devenit membru al rețelei internaționale Specialisterne sub noua denumire de Specialisterne Iceland (Specialisterne á Íslandi). Rețeaua Specialisterne (care vine din daneză și înseamnă „Specialiștii”) este un concept inovator de afaceri sociale, fondat inițial în Danemarca în 2004 de Thorkil Sonne. Specialisterne este recunoscut la nivel internațional ca primul și cel mai important exemplu al modului în care adulții cu autism pot deveni efectiv incluși în societate și pot oferi angajatorilor servicii valoroase și de înaltă calitate. Rețeaua internațională Specialisterne are filiale în 14 țări, inclusiv Islanda.

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.