Carența de vitamină E

Carența de vitamină E apare atunci când nivelul seric al vitaminei E se află sub limita minimă fiziologicăadmisă vârstei persoanei în cauză și prezintă evoluție severă la ambele sexe, deteminând alterarea ireversibilă a funcției reproductive la bărbat și provocând moartea fătului la femeile însărcinate.

Vitamina E, tocoferolul sau vitamina antisterilă, este o substanță liposolubilă (solubilă în grăsimi și în alcool), de origine mixtă (animală şi vegetală), rezistentă la expunerea la ultraviolete și la căldură puternică (de aproximativ 200°C), dar sensibilă la lumină și la oxigen. Scăderea sau creșterea temperaturii pot duce la scăderea cu până la două treimi a nivelului de tocoferol prezent în alimente.

Funcțiile vitaminei E:

• Intervine în metabolismul lipidelor, proteinelor şi glucidelor
• Intervine în sinteza hormonilor hipofizari
• Prezintă proprietăți antioxidante (îndepărtează radicalii liberi)
• Asigură integritatea membranelor celulare, a sistemului vascular și a sistemului nervos
• Menține troficitatea aparatului germinativ
• Intervine în metabolismul apei şi a sărurilor minerale
• Prezintă proprietăți antiinfecțioase şi antiscleroase
• Participă la combaterea distrofiilor musculare şi osoase
• Intervine în cadrul procesului de spermatogeneză și favorizează nidarea zigotului
• Prezintă acțiune antiagregantă plachetară
• Asigură integritatea masei musculare.

Din punct de vedere al structurii biochimice, pot fi descrise opt forme de vitamină E, cea mai activă fiind alfa-tocoferolul.

Determinarea nivelului seric de vitamină E este recomandat:

• Pentru evaluarea carenței de vitamină E la prematurii diagnosticați cu boală hemolitică
• În cazul bolnavilor diagnosticați cu sindrom de malabsobție intestinală a lipidelor
• Pentru evaluarea bolii neuromusculare la sugari și la persoanele adulte diagnosticate în antecedente cu colestază cronică
• Pentru monitorizarea bolnavilor aflați sub alimentație parenterală timp îndelungat
• Pentru examinarea bolnavilor cu neuropatii senzoriale și motorii.

Valorile normale ale vitaminei E în organism variază în funcție de vârstă. La copiii cu vârste cuprinse între 1 și 12 ani, valorile normale ale vitaminei E în sânge sunt cuprinse între 3 și 9 mg/L. La adolescenți și tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 19 ani, valorile normale ale vitaminei E în sânge sunt cuprinse între 6 și 10 mg/L. La adulții aflați peste vârsta de 19 ani, valorile normale ale vitaminei E în sânge sunt cuprinse între 5 și 18 mg/L.

Necesarul zilnic de vitamină E variază în funcție de vârsta indivicdului în cauză și poate fi asigurat prin intermediul unui regim alimentar echilibrat. Femeile însărcinate, cele care alăptează, persoanele vârstnice, nou-născuții, prematurii, necesită un aport suplimentar de vitamină E. [1], [2], [3], [4], [5]

Carența de vitamină E - Cauze

• Diate alimentară restrictivă (scăderea aportului alimentar de vitamină E)
• Dieta alimentară dominată de produse făinoase rafinate
• Insuficiența hepato-pancreatică (afecțiune care împiedică absorbția vitaminei E la nivelul organismului)
• Malnutriția
• Sindromul de malabsorbție intestinală a lipidelor (fibroză chistică, by-pass ileal)
• Fumatul
• Consumul de alcool
• Ereditatea
• Pancreatita cronică
• Boala celiacă
• Colestaza cronică
• Limfangiectazia intestinală
• Atreziile biliare intrahepatice și extrahepatice
• Displazia arterio-hepatică
• Scăderea congenitală a număruluide canalicule biliare intrahepatice
• Abetalipoproteinemia
• Fibroza chistică
• Prematuritatea
• Sarcina
• Alăptarea. [2], [3], [4], [5]

Manifestări clinice specifice carenței de vitamină E

Carența de vitamină E prezintă tablou clinic diferit în funcție de gen. La populația feminină, carența de vitamină E este caracterizată din punct de vedere clinic prin următoarele aspecte patologice:

• Pubertate întârziată
• Tulburări ale ciclului menstrual (dismenoree, polimenoree etc.)
• Sterilitate
• Avort spontan în primele trei luni de la apariția unei sarcini.

La bărbați, carența de vitamină E se caracterizează prin steilitate și apariția unor leziuni la nivelul testiculelor.

Pe lângă aceste manifestări clinice datorate afectării aparatului reproducător, carența de vitamină E mai poate determina apariția următoarelor aspecte patologice la ambele genuri:

• Alterarea permeabilității capilare și perturbarea procesului de coagulare a sângelui
• Anemie
• Afectarea funcției hepatice și cardiovasculare (cu instalarea insuficienței cardiace și a cardiomiopatiei)
• Afectarea sistemului muscular, cu apariția slăbiciunii musculare, a distrofiei musculare și a miopatiei
• Parestezii
• Amorțeli
• Tulburări de coordonare
• Slăbiciune musculară
• Scăderea acuității vizuale (deteriorarea vederii)
• Scăderea sistemului imunitar, tradusă clinic prin contractarea frecventă a infecțiilor. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnosticarea carenței de vitamină E

Diagnosticarea carenței de vitamină E presupune consult medical alcătuit din anamneză (care are un rol deosebit de important în acest context), examen clinic al bolnavului și efectuarea unor investigații suplimentare.
Anamneza trebuie să cuprindă date referitoare la manifestările clinice remarcate de către bolnav și momentul apariției lor, alte afecțiuni de care suferă bolnavul sau prezente în familia acestuia, condiții de viață și de muncă ale bolnavului, dacă fumează sau consumă alcool, medicamente administrate.
În cadrul examinării clinice a bolnavului, medicul poate decela prezența unor semne clinice specifice vreuneia dintre afecțiunile prezentate anterior.

Investigația de laborator utilă pentru depistarea carenței de vitamină E este reprezentată de determinarea nivelului seric al vitaminei E. Pe lângă aceasta, mai sunt recomandate și alte investigații imagistice sau de laborator:

• Ecografie abdominală
• Endoscopie digestivă
• Colonoscopie
• Tomografie computerizată
• Rezonanță magnetică nucleară.

Tratamentul carenței de vitamină E

Corectarea deficitului de vitamină E se realizează, în primul rând, prin adoptarea unui regim alimentar bogat în vitamină E. Alimentele cu conținut crescut de vitamină E sunt reprezentate de pâinea neagră, ouă, lactate, uleiurile de origine vegetală (uleiul de soia, uleiul de porumb, uleiul de floarea-soarelui, uleiul de secară etc.), cerealele integrale, carnea, grăsimile animale, legumele cu frunze verzi precum spanacul, salata, broccoli, țelina, varza albă, pătrunjelul, ceapa, fuctele precum kiwi, lămâile, zmeura, merele, bananele, prunele, caisele, mango, untul de arahide, arahidele prăjite, roșiile, migdalele uscate, nucile, semințele de floareap-soarelui uscate sau prăjite.

În al doilea rând, corectarea deficitului de vitamină E apărt în organism se poate realiza prin administrarea de vitamină E sub formă medicamentoasă, pe cale orală sau parenterală (intramusculară).

Prematurii cu deficit de vitamină E necesită, pe lângă tratamentul medicamentos de corectare al acestuia, o atmosferă îmbogățită cu oxigen, datorită riscului crescut de asociere a displaziei bronhopulmonare. [1], [3], [4], [5]

Evoluție și complicații ale deficitului de vitamină E

Carența de vitamină E poate prezenta o evoluție severă, cu un prognostic nefavorabil în cazul deficitelor marcante. Printre complicațiile deficitului de vitamină E în organism se numără umătoarele aspecte patologice:

• Anemia hemolitică
• Tulburările neurologice caracterizate prin areflexie, ataxie, tulburări de echilibru și de coordonare, distrofii musculare, pierderea sensibilității proprioceptive și vibratorii (precum neuropatia periferică, neuropatii senzoriale și motorii reversibile)
• Ateroscleroza
• Icterul sclero-tegumentar (hiperbilirubinemie)
• Scăderea sistemului imunitar
• Retinopatia
• Miopatia scheletică
• Afectarea glandei tiroide
• Sterilitate
• Avort spontan
• Oftalmoplegie
• Tulburări menstruale. [1], [2], [3], [4], [5]