Carența de vitamina C

Carența de vitamina C reprezintă scăderea nivelului acesteia din organism, cu epuizarea rezervelor. Cel mai frecvent, carența de vitamina C apare la persoanele subnutrite, iar scăderile accentuate și îndelungate pot duce la apariția scorbutului, o boală care presupune cronicizarea deficitului de vitamină C și este caracterizată prin apariția unor manifestări clinice specifice sindromului hemoragic, cu hipersecreție de dentină și osteoid.

Simptomatologia apărută în cadrul celor două forme de boală este asemănătoare, doar că în deficitul de vitamină C tabloul clinic este mai puțin accentuat, iar sub tratament simptomatologia se remite fără apariția complicațiilor. În scorbut tabloul clinic este mai pronunțat, iar în absența tratamentului pecoce există riscul crescut de apariție a complicațiilor, boala prezentând o evoluție rapidă spre deces.

Deficiența de vitamină C instalată în perioada copilăriei poate determina întârzierea creșterii osoase.

În absența instituirii precoce a tratamentului corespunzător, după aproximativ trei sau patru luni de evoluție, deficitul primar de vitamină C se cronicizează, ducând la apariția scorbutului.   [1], [2], [3]

Epidemiologie

Cele mai multe cazuri cu deficit de vitamină C provin din mediile urbane slab dezvoltate.
Carența de vitamină C este foarte frecvent întâlnită în rândul copiiilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 luni, alimentați cu formule de lapte, fără administrarea suplimentelor alimentare cu suc de fructe sau legume.

De asemenea, incidența crescută a deficitului de vitamină C a fost înregistrată în rândul persoanelor aflate peste vârsta de 40 de ani, mai ales în rândul bărbaților celibatari, cu afectarea severă a dentiției, care își prepară singuri mâncarea.   [1], [2], [3]

Cauze și factori de risc

Principala cauză a deficienței de vitamină C apărută la maturitate este adoptarea unui regim alimentar inadecvat precum:

• consumarea în exces a produselor alimentate prelucrate termic; studiile au demonstrat că în timpul procesului de fierbere, coacere sau prăjire, are loc distrugerea vitaminei C prezentă în cantități crescute în unele produse alimentare (ardeiul gras, roșiile, conopida, broccoli, gulia, pătrunjelul, cimbrul, kiwi, merele, coacăzele negre, pepenele, căpșunile, portocala etc.);
• lipsa consumului de fructe și legume proaspete, bogate în vitamina C;
• curele de slăbire; pentru a obține silueta dorită, numeroase persoane sunt tentate să încerce anumite regimuri alimentare stricte, care în timp pot duce la subnutriție, una dintre cauzele deficitului de vitamină C.

Există anumite categorii de persoane care necesită administrarea unor suplimente de vitamină C, din cauza condiției fiziologice sau patologice. În această situație lipsa aportului suficient de vitamină C poate duce la deficit de acid ascorbic:

• copiii alimentați exclusiv cu lapte de vacă în primul an de viață;
• persoanele care provin din medii socio-economice deficitare;
• femeile însărcinate și cele care alăptează;
• femeile cunoscute cu tireotoxicoză;
• persoanele diagnosticate în antecedente cu diabet zaharat tip I;
• persoanele cunoscute cu boli intestinale precum: boala Crohn, enteropatia glutenică, boala Whipple.

De asemenea, există anumite afecțiuni în care este necesară administrarea unui aport crescut de vitamină C. Acestea sunt: sindromul febril, inflamațiile acute, sindromul diareic, tireotoicoza, aclorhidria, hipoproteinemiile, deficitul de fier și arsurile. Un aport crescut de vitamină C este necesar și în cazul persoanelor fumătoare și a persoanelor supuse diferitelor tratamente chirurgicale, deoarece vitamina C este implicată în procesul de vindecare a leziunilor. [2], [3], [8], [9], [10]

Patogenie

Deficitul de vitamină C în organism determină perturbarea mecanismelor de elaborare substanțelor care alcătuiesc cementul intracelular aflat în structura țesutului conjunctiv, a oaselor și a dentinei. Aceasta duce la apariția defectelor osoase și fragilității capilarelor, având drept consecință apariția hemoragiilor.

Perturbarea mecanismelor de elaborare a țesutului osos la copii duce la încetinirea procesului de creștere în lungime, cu apariția leziunilor osoase vizibile radiografic. În cadrul procesului de vindecare a leziunilor osoase are loc formarea de țesut osos fibros, care cuprinde în structura sa fragmente de cartilaj calcificat. Acest țesut osos fibros se depune în spațiul aflat între diafiza și epifiza osoasă, având drept rezultat lărgirea joncțiunilor costocondrale. [1], [3], [10]

Semne și simptome

Tabloul clinic al deficitului de vitamină C se instalează tardiv, după una sau două luni de la instalarea deficienței. Inițial apar manifestări generale, precum:

• astenie;
• fatigabilitate;
• deprimare;
• iritabilitate;
• scădere ponderală;
• dureri musculare și articulare.

În absența instituirii precoce a tratamentului corespunzător, pot apărea manifestări clinice cauzate de alterarea țesutului conjunctiv:

• erupții tegumentare;
• peteșii;
• echimoze spontane, localizate la nivelul membrelor inferioare;
• hiperkeratoză foliculară;
• hemoragii spontane, interne sau externe;
• gingivită;
• tumefierea gingiilor;
• gingii friabile, de culoare albastră-violacee, care sângerează ușor la atingere;
• pierderea dinților;
• gangrenă;
• vindecarea lentă a leziunilor tegumentare;
• hemoragii conjunctivale bulbare;
• hemoragii în interioarul tecilor femurale;
• edeme gambiere.

Scăderea ușoară a nivelului de acid ascorbic în organism duce la apariția unor semne clinice care pot fi observate cu ușurință de către pacient, pe când scăderea marcantă a nivelului de acid ascorbic determină apariția unor simptome clinice care agravează calitatea vieții bolnavului.

În mod normal, vitamina C este prezentă în organismul uman într-o cantitate cuprinsă între 1, 5 și 3 grame. Atunci când cantitatea de vitamină C din organism scade sub 0, 5 grame, apare prima manifestare clinică a deficitului de acid ascorbic: echimozele și peteșiile.

La o scădere a vitaminei C în organism sub 0, 5 grame vor apărea anumite semne clinice precum: hiperkeratoză tegumentară, leziuni gingivale, foliculii piloși congestionați, păr și unghii friabile, despicarea precoce a firelor de păr, sindrom Sjogren, dureri articulare.

Scăderea rezervelor de vitamină C din organism sub 0, 1 grame determină apariția simptomatologiei clinice: edeme, dispnee, oligurie, afecțiunii neurologice.

Administrarea de acid ascorbic în doze mici, respectiv 6, 5 mg/zi, duce la refacerea depozitelor de vitamină C în organism cu ameliorarea precoce a tabloului clinic. Astfel, cu cât dozele de acid ascorbic administrat vor fi mai mari, cu atât mai repede se va realiza refacerea depozitelor de acid ascorbic și dispariția simptomatologiei clinice.

La maturitate, tabloul clinic al deficitului de vitamină C poate fi caracterizat prin apariția următoarelor manifestări clinice:

• purpură localizată cu predilecție pe fața posterioară a gambelor și a plantelor;
• echimoză;
• hiperkeratoză tegumentară și foliculară;
• inflamație gingivală;
• hemoragii gingivale;
• mucoasă gingivală friabilă;
• pierderea dinților;
• hemoragii la nivelul patului unghial;
• hemoragii intraarticulare;
• hemoragii intramusculare, localizate cu predilecție la nivelul mușchilor membrelor superioare și inferioare;
• hemoragii intraorganice;
• tulburări psihice;
• sindrom Sjogren;
• febră;
• icter;
• edeme;
• hipotensiune arterială;
• convulsii;
• comă cu instalarea rapidă a decesului în cadrul deficitului sever cu apariția scorbutului.

Tabloul clinic al deficitului de vitamină C instalată la sugari sau la copii este caracterizat prin apariția următoarelor semne și simptome clinice:

• inflamații și dureri articulare;
• hemoragii intraperioastale, localizate cu predilecție la nivelul oaselor lungi;
• stern înfundat;
• purpură și echimoză tegumentară;
• leziuni gingivale apărute odată cu erupția dentară;
• hemoragii intracerebrale (în spațiul cerebral subarahnoidian sau retrobulbar) cu evoluție rapidă spre deces în lipsa instituirii tratamentului corespunzător. [1], [2], [4], [8], [9], [10]

Diagnostic

Diagnosticul de deficit de vitamină C se pune pe baza anamnezei, examinării clinice a bolnavului și a investigațiilor paraclinice (determinarea acidului ascorbic plasmatic, hemoleucograma și biochimia, radiografia osoasă).

Diagnosticul diferențial al deficitului de vitamină C trebuie făcut cu:

• scorbutul, care reprezintă cronicizarea deficitului primar de vitamină C și care necesită instituirea rapidă a tratamentului cu vitamină C, din cauza evoluției rapide spre deces;
• artrită;
• gingivită;
• sindroame hemoragice cauzate de alte patologii;
• hipoproteinemie;
• malnutriție;
• meningococemia;
• febra reumatică;
• artrita septică;
• sifilisul pediatric;
• osteomielita;
• poliomielita apărută în copilărie. [5], [9], [10]

Investigații paraclinice

• determinarea acidului ascorbic plasmatic - valorile sub 0, 2 mg/dl pot indica apariția deficienței de vitamină C în organism;
• determinarea concentrației trombocitare a acidului ascorbic este utilă în depistarea scorbutului, aceasta prezentând valori scăzute în cazul instalării deficitului sever de acid ascorbic;
• analizele generale ale sângelui: hemoleucograma poate indica prezența unei anemii normocrome normocitare, prin scăderea numărului de globule roșii, scăderea hematocritului și a hemoglobinei, volumul eritrocitar mediu și concentrația raportului dintre hemoglobină și eritrocite având valori normale; timpii de coagulare și de protrombină prezintă valori normale; examenul biochimic al sângelui poate evidenția creșterea valorilor bilirubinei totale și directe;
• radiografia osoasă este utilă pentru diagnosticarea deficitului sever de vitamină C în copilărie; la examenul radiologic poate fi observată apariția unor deformări epifizare la nivelul oaselor lungi, similare atrofiei osoase; are loc îngustarea cortexului și comprimarea epifizelor osoase; oasele prezintă un aspect „în sticlă mată” cauzat de scăderea densității osoase; la nivelul metafizelor osoase poate fi identificată „linia albă a lui Fraenkel”, o zonă calcificată cu cartilaj osos neregulat; în urma procesului de vindecare a hemoragiilor are loc depunerea de calculi în regiunea periostală. [1], [2], [10]

Tratament

Tratamentul deficienței de vitamină C se realizează prin administrarea zilnică a 200mg de acid ascorbic pe cale orală. Durata tratamentului este în medie de una sau două săptămâni.

În cazul bolnavilor cu deficit sever de vitamină C, cu instalarea scorbutului, este necesară administrarea orală a 500 mg de acid ascorbic, de trei ori pe zi, timp de 7 sau 14 zile, până la dispariția manifestărilor clinice. După amelioararea simptomatologiei, este necesară administrarea unor suplimente de acid ascorbic timp de câteva săptămâni.

Prevenirea apariției deficitului de vitamină C se poate realiza prin administrarea orală, zilnică a 75 mg de acid ascorbic la femei, respectiv 90 mg de acid ascorbic la bărbați. În cazul persoanelor fumătoare, pofilaxia deficitului de vitamină C se realizează prin administrarea a 35 mg de acid ascorbic în plus față de persoanele nefumătoare. 

De asemenea, în cadrul deficitului de vitamină C adoptarea unui regim alimentar bogat în fructe și legume cu conținut crescut de acid ascorbic poate ameliora simptomatologia bolii și poate grăbi refacerea depozitelor de vitamină C. Dintre alimentele cu conținut bogat în vitamină C putem aminti: ardeiul gras, ananasul, afinele, avocado, banana, busuiocul, broccoli, căpșunile, castraveții cu coajă, caise, cartofii dulci, ceapa, kiwi, grapefruit, sucul de lămâie proaspăt, papaia, pepenele galben, spanac, țelină, zmeură, roșii, varză creață, fasolea verde, morcovii, merele, prunele, perele, sfecla, strugurii, porumbul fiert, mazărea verde, usturoiul, sparanghelul, conopida. [2], [6], [7], [8], [9], [10]

Complicațiile supradozării cu vitamină C

Principala complicație care poate apărea în cadrul deficitului de vitamină C, în urma tratamentului cu acid ascorbic în doze mari, este excesul de vitamină C care poate duce la toxicitate. Doza maximă de acid ascorbic este de 2 g/zi. Excesul de vitamină C poate duce la acidifierea urinei, grețuri, vărsături și diaree. În cazul persoanelor cunoscute din antecedente cu hemocromatoză sau talasemie, aportul excesiv de acid ascorbic poate duce la supraîncărcare cu fier. [2], [3], [8], [10]