Tulburarile legate de consumul de cannabis (hasis, marijuana)

Canabisul cunoscut sub forma de hasis, marijuana (un material rasinos uscat care deriva din planta de cannabis si este mai puternic decat majuana) sau alti canabinoizi este considerat cel mai folosita substanta ilegala in lume. Efectele sale au fost cunoscute de sute de ani.

Cannabis este abrevierea pentru numele latin al plantei - Cannabis sativa. Toate partile plantei contin substante psihoactive in care substanta delta-9-tetracanabinol (THC) avand procentajul cel mai mare. Cele mai potente parti sunt partile inflorescente si rezidurile maro uscate din frunzele cunoscute drept hasis.

Exista peste 200 de termeni pentru cannabis sau marijuana: ceai, iarba, Mary Jane, ganja. Este de obicei uscata si rulata in tigara sau fumata in pipa. O metoda alternative de a folosi marijuana este de a o adauga alimentelor si a fi ingerata. Poate fi bauta si ca ceai.

Tulburarile legate de cannabis impart multe dintre aceleasi cauze cu alte substante care dau dependenta. Dorinta initiala de euforie combinata cu perceptia canabisului ca nefiind periculos conduce frecvent la experimentarea acestuia in anii adolescentei.

Studiile recente modifica idea conform careia consumul de cannabis nu da dependenta psihica. Dupa Institutul National al Abuzului de Droguri din SUA canabisul folosit zilnic da sevraj la intrerupere, cuprinzand simptome de iritabilitate, durere gastrica, agresivitate si anxietate. Multi consumatori de cannabis continua sa foloseasca canabisul pentru a evita aceste simptome neplacute. Consumul pe termen lung poate duce la modificari in creier cum se observa si la alte droguri adictive. Se crede ca disponibilitatea, potenta inalta si pretul mic al canabisului in anii recenti contribuie la cresterea tulburarilor legate de cannabis.

Incepand cu 1990 cercetatorii au descoperit compusi similari canabisului produsi natural in diferite parti ale corpului uman. Acesti compusi denumiti endocanaminoizi par a suprima inflamatia si alte raspunsuri ale sistemului imun. Unul dintre acestia - anandamida pare a regla primele stadia ale sarcinii.

Farmacologia marijuanei in organism

Piroliza marijuanei elibereaza peste 100 de substante care sunt apoi inhalate alaturi de fum. THC este considerat a fi ingredientul responsabil pentru efectele mentale ale marijuanei. Un alt constituient important este canabidolul. Este cel considerat a reduce multe dintre afectele nedorite ale THC; reduce semnificativ anxietatea si simptomele similare psihozei care sunt asociate THC. Este in studio pentru folosirea drept anxiolitic si antipsihotic. Testele au demonstrat utilitatea sa ca anxiolitic si anxiogenic.

Fumatul este cel mai frecvent si eficient mod de ingestie, doza fiind titrata de catre utilizator in functie de frecventa si profunzimea inhalarii. THC mai poate fi extras din alimentele care contin grasimi sau dizolvat in ulei pentru scopuri farmaceutice. Canabinoizii sintetici sunt mai potenti si mai solubili in apa.

Dupa ingestie, THC este metabolizat la un produs inactiv si unul puternic activ. Durata de actiune este de 4 ore. 30-60% dintre produsi sunt excretati in materii fecale si urina.

THC isi exercita efectele asupra creierului prin receptorii canabinoizi. Densitati mari de receptori canabinoizi se regasesc in cortexul frontal, ganglionii bazali, cerebel, hipocampus. Sunt absenti in nuclei creierului. Stimularea acestor receptori determina eliberare de neurotransmitatori.

Tulburarile legate de consumul de cannabis

• dependenta de cannabis: nevoia compulsiva de a folosi drogul alaturi de probleme asociate consumului cronic al drogului
• abuzul de cannabis: consumul periodic care poate cauza probleme legale, profesionale, sociale, accidente rutiere
• intoxicatia cu cannabis: efectele directe ale consumului acut de cannabis si reactiile care il acompaniaza, cum este senzatia de „high”, euforie, somnolent, afectarea memoriei pe termen scurt, letargie, stimularea apetitului, afectarea judecatii, alterarea perceptiilor senzoriale, alterarea performantei motorii si alte simptome.

Dependenta de cannabis si abuzul

Caracteristicele centrale ale dependentei de cannabis sunt consumul compulsiv, tolerant la efectele sale si sevrajul. Consumul poate interfera cu familia, scoala si profesia si poate determina probleme legale.

Consumatorii de cannabis prezinta multe dintre simptomele respiratorii ale fumatorilor de tutun. Acestea cuprind tuse zilnica si expectorare de flegma, bronsita cronica si multiple raceli. Consumul continuu poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar, care poate fi lezat sau distrus de catre fumul de cannabis.

Cercetarile curente indica faptul ca fumatul de marijuana are potentialul de a cauza cresterea severa a frecventei cardiace si a presiunii arteriale, mai ales daca este combinat cu cocaina. Chiar si cand marijuana este folosita singura, frecventa cardiaca a crescut cu 29 de batai pe minut cand a fost fumata.

Intoxicatia acuta cu marijuana

Persoanele care consuma marijuana pot prezenta fie efectele acute ale intoxicatiei sau simptomele consumului cronic. Doza de marijuana ingerata, statusul mental al pacientului si forma sub care este consumat canabisul contribuie la influenta drogului. Debutul simptomelor intoxicatiei cu marijuana apar la cateva minute de la fumat sau la o jumatate de ora de la ingestia orala. Durata actiunii este de 6-12 ore; simptomele sunt severe in primele 1-2 ore.

Simptome predominante

• euforia, relaxarea, senzatia subiectului de grandiozitate
• modificari ale perceptiilor incluzind distorsiuni vizuale
• somnolenta si lentoare a gandirii
• coordonare alterata
• stare de hiperalerta paradoxala
• senzatie subiectiva de trecere lenta a timpului
• cresterea apetitului

Efecte asupra sistemului nervos central si periferic

Atrofia cerebrala indusa de cannabis sau afectarea neuropsihologica ramane un diagnostic controversat. Efectele cronice ale consumului de marijuana pot fi legate de solubilitatea speciala a acesteia in grasime, determinand nivele ridicate ale drogului in sange dupa consum exagerat. Au fost descrise convulsii induse de marijuana.

Consumul de cannabis este asociat cu cresterea riscului la tineri de a dezvola simptome psihotice chiar si cu ajustarile pentru sex, varsta, status socioeconomic, rezidenta urbana, trauma in copilarie, predispozitia pentru psihoza, folosirea de alte droguri, tutun si alcool.

Efecte asupra sistemului respirator

Fumul de cannabis contine carcinogeni similari celor gasiti in cel de tunun, iar consumul cronic sever de cannabis poate predispune la boala pulmonara obstructiva. Unele studii indica ca neoplasmele pulmonare sunt mai frecvente la consumatorii de marijuana.

Tratamentul este reprezentat de intreruperea consumului drogului.