Boala fibrochistică mamară

Boala fibrochistică mamară sau „mastoza fibrochistică” este o afecțiune benignă a sânului caracterizată prin apariția multiplelor formațiuni nodulare sau chistice la nivelul glandei mamare.

Conform studiilor efectuate până în prezent pe acest subiect, aproximativ 50% din populația feminină existentă la ora actuală pe glob prezintă această afecțiune. În majoritatea cazurilor, formațiunile chistice nodulare se localizează în cadranul supero-extern al glandei mamare şi pot determina dureri intense la nivelul zonei afectate, care se accentuează în perioada menstruală.

Boala fibrochistică mamară apare frecvent în rândul femeilor cu vârstă cuprinsă între 20 şi 50 de ani.

Boala fibrochistică mamară interesează țesutul glandular aflat în cantități crescute la nivelul sânilor. În componența țesutului glandular se găsesc multiple celule secretoare cu rol în producția şi secreția laptelui (celule ataşate ductelor galactofore) şi celule epiteliale aflate pe suprafața celulelor secretoare. [3], [4], [5]

Cauze şi factori de risc

Principalul factor de risc care poate favoriza apariția formațiunilor fibrochistice la nivelul glandei mamare este reprezentat de variația nivelului seric de hormoni din organism, care apare lunar în timpul menstruației şi are rolul de a pregăti organismul femeii in vederea apariției unei sarcini.

Principalii hormoni implicați în aceste procese sunt progesteronul şi estrogenul. Aceştia declanşează creşterea şi multiplicarea celulelor de la nivelul țesutului glandular al glandei mamare, putând favoriza apariția bolii fibrochistice printr-o proliferare celulară defectuoasă la nivelul sânilor.

Alți hormoni care acționează asupra țesutului glandular mamar şi pot determina apariția bolii fibrochistice mamare sunt reprezentați de prolactină, insulină, factorul de creştere şi hormonul tiroidian.

În plus față de aceste aspecte, țesutul glandular şi țesutul adipos de la nivelul glandei mamare secretă propriile substanțe hormonale, care acționează asupra celulelor mamare învecinate şi pot favoriza dezvoltarea țesutului mamar fibrochistic. Aceste substanțe hormonale secretate de către țesutul glandular mamar şi țesutul adipos mamar intensifică efectele estrogenului şi a progesteronului şi invers, estrogenul şi progesteronul intensifică efectele locale ale substanțelor hormonale secretate de către țesutul glandular şi adipos mamar.

Toți aceşti hormoni amintiți anterior (estrogenul, progesteronul, prolactina, substanțele hormonale secretate de către țesutul glandular şi adipos mamar, etc.) pregătesc glanda mamară pentru lactație, în caz de apariție a unei sarcini. [3], [4], [5]

Semne şi simptome clinice

Manifestările clinice specifice bolii fibrochistice mamare se agravează înainte de apariția menstruației şi se reduc în intensitate după terminarea menstrei.

Bolnavele diagnosticate cu boală fibrochistică mamară pot acuza durere la nivelul sânului afectat (mastodinie) şi disconfort la nivelul ambilor sâni, care poate persista pe toată durata menstrei, dureri în regiunea axilară, glandele mamare devin grele şi edemațiate, iar la palpare poate fi decelată prezența unor formațiuni nodulare mobile, net delimitate, care cresc în dimensiuni înainte şi în timpul menstruației şi se reduc în dimensiuni după terminarea menstrei.

Alte manifestări clinice specifice bolii fibrochistice mamare amintite de către bolnava în cauză sau decelate de către medic in urma examinării clinice a glandei mamare sunt reprezentate de următoarele aspecte patologice:

• Apariția scurgerilor mamelonare, uneori sanguinolente
• Creşterea consistenței glandei mamare afectate, aceasta căpătând o consistență densă
• Angorjarea sânilor, cu caracter permanent sau intermitent
• Creşterea sensibilității glandei mamare la palpare
• Inflamarea sânului afectat. [1], [2], [3], [4], [5]

Diagnostic. Investigații utile

Pentru diagnosticarea bolii fibrochistice mamare, este necesară completarea datelor clinice obținute în urma efectuării anamnezei şi a examinării clinice, cu datele obținute în urma efectuării unor investigații, precum ecografie mamară sau mamografie.

Pentru obținerea unui diagnostic de certitudine şi pentru excluderea altor afecțiuni mult mai severe ale glandei mamare (precum tumorile maligne), se poate recurge la efectuarea unei biopsii mamare urmată de examen histopatologic. [1], [2]

Tratament

Tratament etiologic

Boala fibrochistică mamară asimptomatică sau cea cu simptomatologie usoară, nu necesită tratament. În cazurile în care apare durerea mamara severă, însoțită de alte manifestări clinice importante (precum scurgeri mamelonare, edemațierea glandei mamare şi decelarea unei formațiuni nodulare de dimensiuni crescute la nivelul glandei mamare prin palpare), se recomandă tratament etiologic de îndepărtare a acestor formațiuni fibrochistice mamare.

Îndepărtarea formațiunilor fibrochistice mamare se poate realiza fie prin puncție aspiratorie cu ac fin, fie prin excizie chirurgicală pe cale clasică deschisă.

Puncția aspiratorie cu ac fin se recomandă în cazul chisturilor mamare. În acest context, medicul curant utilizează un ac chirurgical subțire prin intermediul căruia se aspiră conținutul chistic, care urmează să fie examinat microscopic, după întinderea pe lamă, pentru confirmarea diagnosticului

Excizia chirurgicală se recomandă în cazul chisturilor mamare care persistă în ciuda puncției aspiratorii cu ac fin şi în cazul formațiunilor nodulare mamare care nu pot fi îndepărtate în alt mod decât prin intervenție chirurgicală deschisă.

Tratament medicamentos

Tratamentul simptomatic de combatere şi ameliorare a durerilor mamare severe, care pot apărea in cazul bolii fibrochistice mamare, constă în administrarea de antialgice (precum Algocalmin, etc.) sau antiinflamatoare (precum Ibuprofen, Paracetamol, etc.).

De asemenea, în acest context poate fi util şi Danazolul, substanță medicamentoasă cu acțiune asemănătoare hormonilor masculini, care reduce mastodinia şi anticoncepționalele orale, care ameliorează durerea mamarăprin scăderea nivelului seric de hormoni feminini.

Trebuie însă avute în vedere şi reacțiile adverse care pot aparea in urma administrării de Danazol sau anticoncepționale orale. Danazolul poate provoca amenoree, acnee, creştere ponderală, stimularea creşterii părului pe toată suprafața corporală şi alte efecte de masculinizare. Anticonceptionalele orale pot determina ameteli, grețuri, palpitații, infertilitate şi cefalee. [1], [2], [3], [4], [5]

Recomandări

Femeilor diagnosticate cu boală fibrochistică mamară le este recomandată purtarea unor sutiene care asigură continența fermă a glandei mamare, evitarea cofeinei şi a ciocolatei, scăderea aportului alimentar de sare şi grăsimi, creşterea aportului alimentar de fructe şi legume proaspete şi de cereale şi administrarea vitaminelor B6 şi E. [1], [2]

Evoluție. Prognostic. Complicații

Boala fibrochistică mamară tratată chirurgical prezintă un prognostic favorabil.

Femeile diagnosticate cu boală fibrochistică mamară, cu istoric familial pozitiv, sunt expuse riscului crescut de a dezvolta tumori maligne la nivelul sânului. Din acest motiv, toate formele simptomatice de boală trebuiesc tratate chirurgical. [1], [2]