Balonarea abdominala

Balonarea abdominala si distensia intestinala sunt simptome frecvente la pacientii cu tulburari gastrointestinale functionale, totusi se cunosc destul de putine despre tratarea lor. Balonarile sunt raportate la 6-31% din populatia generala. Este considerata de obicei drept senzatia subiectiva asociata cu distensia abdominala, cresterea vizibila a circumferintei abdominale, un semn obiectiv. Balonarea nu pare sa fie legata de virsta, desi este mai prevalenta la femei decit la barbati. Tipic aceasta devine mai severa pe masura ce ziua progreseaza si dupa ingestia de alimente, fiind uneori ameliorate de eliminarea gazelor si a scaunului.

Unele studii arata ca pacientii cu intestin iritabil cu predominanta constipatiei acuza balonare mai severa decit cei cu predominanta diareei. Aproximativ 40% dintre femeile cu intestin iritabil raporteaza balonarea asociata cu menstruatia, fiind exacerbate in timpul acesteia.

Balonarea si distensia sunt asociate potrivit studiilor, insa acestea sunt de fapt doua simptome diferite. Mecanismele patofiziologice asociate cu balonarea si distensia abdominala sunt putin intelese. Acestea alaturi de eructatii, aerofagie si flatulenta, au fost atribuite acumularii excesive de gaz intestinal. Alte mecanisme propuse cuprind formarea excesiva a gazului in intestinul subtire, eliminarea deficitara a gazului din colon, factori psihologici, retentia de fluide, intoleranta alimentara si malabsorbtia carbohidratilor, accentuarea lordozei lombare, slabiciunea musculaturii peretelui abdominal, alterarea functiei senzitivomotorii, suprapopularea bacteriana a intestinului subtire si alterarea microflorei intestinale.

Balonarea si distensia sunt simptome frecvente si totusi sunt considerate dificil de tratat in practica clinica. Se cunosc destul de putine despre eficacitate in tratamentul balonarilor.

Relatia dintre balonare si distensia abdominala

Se pare ca 75% dintre pacientii cu balonare raporteaza si distensie, in timp ce doar 25% acuza doar balonarea. Citiva factori influenteaza aceasta relatie, de exemplu: balonarea si distensia sunt mai frecvent asociate cu constipatia si sexul feminin. Mai mult, desi balonarea fara distensie abdominala a fost rar descrisa ca un simptom deranjant, balonarea si distensia sunt clasificate drept cele mai deranjante simptome in sindromul intestinului iritabil.

Cauzele balonarii

Pacientii si unii medici considera cantitatile excesive de gaz a fi motivul balonarii si/sau a distensiei abdominale. Totusi, studiile care au incercat sa masoare volumele de gaz nu au sustinut teoria. Astfel desi acesti pacienti produc mai mult hidrogen intestinal, productia totala de gaz nu este per total crescuta semnificativ. De aceea, dovezile sunt impotriva gazului intestinal drept unica cauza a distensiei abdominale.

Balonarea poate avea multiple cauze, incluzind: dieta, sindromul intestinului iritabil, intoleranta la lactoza, refluxul gastric, constipatia, etc. Conditiile medicale specifice precum boala Crohn sau obstructia intestinala pot de asemenea contribui la senzatia de balonare experimentata. Balonarea si gazele sunt semne ale digestiei incorecte a alimentelor. Un aport incorect de apa va determina o balonare a stomacului. Apa este utila ajutind in digestie prin sustinerea functiilor zilnice ale organismului. Alimentele grase accentueaza formarea tesutului adipos in corp contribuind la balonare. Un tesut adipos excesiv abdominal si visceral incetineste capacitatea stomacului de a se evacua. Produsele de slabit contribuie de asemenea la crampele excesive, formarea de gaz si balonare. Persoanele intolerante la produsele cu lactoza acuza acest efect mai frecvent decit restul populatiei. Dupa digerarea acestor produse balonarea va disparea.

Cauzele comune ale balonarii abdominale cuprind:

• supraalimentatia, distensia gastrica
• intoleranta la lactoza, intoleranta la fructoza si la alte alimente
• alergia alimentara, aerofagia, sindromul intestinului iritabil
• obstructia intestinala partial, golirea gastrica rapida
• alimentele care produc gaz, constipatia, grasimea viscerala
• sindromul flexurii splenice, menstruatia, dismenorea
• sindromul Alvarez (balonare nevrotica sau isterica fara exces de gaz in tractul digestiv)
• infestarea masiva cu paraziti intestinali
• diverticuloza, boala celiaca.

Cauze importante dar neobisnuite ale balonarii abdominale cuprind tumorile intra-abdominale mari, cum sunt cele ovariene, hepatice, uterine si cancerul gastric, megacolonul (dilatarea anormala a colonului), boala Chagas, infestarea parazitara. Balonarea gazoasa poate fi consecinta procedurilor de resuscitare cardiovasculara, datorita insuflatiei artificiale de aer gura la gura.
Balonarea poate apare si ca rezultat al intolerantei alimentare, a acidului clorhidric insuficient, a enzimelor digestive insuficiente sau absenta unei flore intestinale adecvate. Indiferent de cauza, din anumite motive digestia este alterata iar alimentele nedigerate ajung in intestinul subtire unde are loc fermentatia si producerea de gaz.

Balonarea la nou-nascuti si copii

In timp ce toti copiii au o cantitate de gaz in tractul digestiv, prezenta gazului excesiv poate conduce la balonarea gastrica si disconfort. Alaptatul sau suptul la biberon produce gaz in tractul digestiv, format natural ca rezultat al digestiei lactozei, a proteinelor si a altor nutrienti din laptele matern sau formule. In plus, multi copii inghit aer, conducind la acumulare de gaz si balonare. Copilul nu trebuie culcat imediat dupa alaptare. O pozitie ortostatica, copilul in brate si batut usor cu palma pe spate, amelioreaza aceasta problema.
Dieta mamei contribuie la formarea gazului intestinal la copil, trecut prin lapte. Aciditatea excesiva si produsele alimentare pot determina intoleranta alimentara. Multi copii au alergii alimentare care pot conduce la balonare. Se va incerca eliminarea unor alimente precum laptele, cafeaua, iaurtul, brinza, soia si alunele, urmind a se reintroduce treptat in dieta. Se recomanda evitarea legumelor care baloneaza; varza, fasole, brocoli.
Plinsul poate de asemenea determina balonare ca rezultat al aerofagiei.

Balonarea in cadrul sindromului intestinului iritabil

Balonarea in sindromul intestinului iritabil este de origine necunoscuta. Totusi aceasta poate fi rezultatul unei injurii a intestinului diagnosticul asociind o diaree infectioasa, boala celiaca sau inflamatorie intestinala. Intestinul iritabil este o disfunctie a inervatiei intestinale care determina hipersensibilitate viscerala si balonare in asociere cu diaree recurenta (sau constipatie) si durere abdominala. Desi nu exista un tratament direct pentru patologia bolii, simptomul balonarii poate fi controlat prin modificari ale alimentatiei care previn hiper-reactivitatea reflexului gastrocolic. Alimentele cu fibre solubile si suplimentele, produsele din soia si orez, alaturi de fructele si legumele proaspete bogate in fibre insolubile, masa luata la interval regulate pot ajuta la diminuarea simptomatologiei. Alimentele si bauturile care trebuie evitate sunt carnea rosie, grasimile, produsele prajite, ciocolata, cafeaua, alcoolul, carbogazoasele.

Balonarea in cadrul alimentatiei incorecte

Balonarea se datoreaza in cele mai multe cazuri unei alimentatii incorecte. Fibrele sunt produse de plante si nu sunt usor digerate de catre oameni. Exista doua tipuri principale de fibre alimentare: solubile si insolubile. Fibrele solubile sunt prebiotice si usor fermentate in colon in gaze, in timp ce fibrele insolubile sunt metabolic inerte si absorb apa, ajutind la defecatie. Cele mai multe tipuri de fibre (insolubile) sunt legate de apa in intestine si cresc volumul scaunelor. Gazul apare datorita bacteriilor din colon si este un produs secundar al digestiei fibrelor solubile. Aportul inadecvat/neregulat de fibre si apa determina balonare si constipatie. Cele mai obisnuite surse natural de fibre cuprind fructele si vegetalele, alaturi de cereale. Aceste fibre determina flatulenta. O dieta bogata in fibre scade riscul balonarii gastrice si ajuta la mentinerea sanatatii.

Eructatiile si flatulenta

Gazul in tractul gastrointestinal are doua surse. Este fie inghitit sau este produs de catre bacteriile care normal colonizeaza intestinele, mai ales colonul. Eructatiile reprezinta capacitatea naturala a corpului de a inlatura gazul din stomac pe gura. Stomacul poate deveni balonat cind se inghite prea mult aer in timpul mesei sau se bea prea repede. Pe masura ce stomacul se umfla, eructatia inlatura gazul si amelioreaza durerea asociata. Eructatiile pot fi folosite si ca metoda de usurare cind exista si un alt tip de disconfort abdominal in afara de balonarea gastrica.
Flatulenta sau gazele eliminate prin anus lucreaza similar cu eructatiile, ajutind corpul sa elimine gazul prin anus si nu pe gura. Bacteriile prezente in intestine determina evacuarea gazului prin anus. Acestea produc gaz pe masura ce alimentele sunt ingerate si ajung in intestinul subtire.

Balonarea in cadrul constipatiei

Balonarea severa este determinata de o problema gastrointestinala frecventa - constipatia. Persoanele cu miscari intestinale frecvente sau cele cu scaune tari si care stau mult la toaleta acuza constipatie. Cum majoritatea cazurilor sunt temporare, simpla modificare a stilului de viata, cum este sportul mai des si alimentatia bogata in fibre pot ameliora constipatia. Unele cazuri vor continua sa se agraveze si necesita metode conventionale medicale de evacuare a fecalelor si a reduce balonarea. Balonarea acompaniaza constipatia de fiecare data, avind intotdeauna o cauza care trebuie determinata.

Balonarea asociata pirozisului si refluxului

Senzatiile dureroase de arsura gastrica si esofagiana sunt determinate de refluxul gastroesofagian cunoscut drept pirozis. Refluxul este regurgitarea sucurilor gastrice acide din stomac in faringe. Pirozisul poate fi declansat de anumite alimente, medicamente, obezitate sau chiar stres. Acesti factori declansatori sunt diferiti pentru fiecare individ si trebuie evitati. Boala de reflux gastroesofagian sau BRGE este o conditie cronica care poate conduce la complicatii severe precum cancerul esofagian. Optiunile terapeutice disponibile nu vindeca conditia. Simptomele includ balonarea, distensia, pirozisul, alaturi de durere si disconfort. Mesele grase si bogate si decubitul imediat dupa masa trebuie evitate. Balonarea gastrica resimtita alaturi de reflux este intensa si persista pina la digestia totala a alimentelor.

Tratament balonare

Modificarile alimentatiei:
Incarcatura osmotica a intestinului poate contribui la distensia abdominala iar substraturile formate din carbohidrati cu lant scurt denumiti oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide si polioli, care fermenteaza in exces nu sunt absorbite. Pacientii cu sindromul intestinului iritabil si malabsorbtia fructozei au raportat ameliorare simptomatica cu o dieta in care acesti carbohidrati sunt eliminati sau redusi cantitativ. Balonarea devine severa in cazul consumului de fructoza, fructant si amestecuri intr-o maniera dependenta de doza, fiind semnifiativ mai mare decit la pacienii care consuma glucoza, sugerind beneficiul dietei alimentare deficitare in carbohidrati cu lant scurt.

Mcicamente pentru balonare:
Unul dintre primele tratamente folosite pentru balonare si distensie au fost agentii antispumanti, care sunt considerati a altera elasticitatea bulelor de gaz, usurind astfel evacuarea flatulentei. Exista numeroase medicamente disponibile pentru a ajuta la reducerea producerii de gaz intestinal si a simptomelor secundare. Acestea cuprind antiacidele cu simeticone. Enzimele digestive, cum este lactaza care ajuta la digerarea carbohidratilor si permit consumul de alimente care in mod normal produc gaz. Simeticone este un agent antispumant care uneste bulele de gaz pentru a le face mai usor de eliminate prin eructatii. Totusi, aceste medicamente nu au niciun efect asupra gazului intestinal in sine. Dozele variaza in functie de forma agentului activ si de virsta pacientului.
Enzima lactaza, care ajuta la digestia lactozei este disponibila sub forma de capsule si tablete masticabile. Mestecarea unei tablete chiar inainte de masa ajuta digerarea alimentelor care contin lactoza. De asemenea laptele cu lactoza redusa sau alte produse disponibile sunt disponibile in multe supermarket-uri.

Preventia balonarii:
Exista citeva metode disponibile pentru a ameliora presiunea gastrica. O plimbare imediat dupa masa este o metoda buna de a favoriza peristaltismul intestinal. Efortul fizic elibereaza hormoni care incurajeaza activitatea intestinala. Ceaiurile sunt recomandate pentru a rupe bulele de gaz care se dezvolta. Consumul de ulei de masline extravirgin ajuta la oprirea balonarii. Unele alimente precum cafeaua si ciocolata pot stimula tractul digestiv si favoriza acumularea de gaze, alimentele foarte calde sau reci pot retine aer in timp ce sunt ingerate. Alimentele precum guma de mestecat si bauturile carbogazoase determina de asemenea acumularea de aer si balonare, precum si fumatul. Exista si anumite tipuri de legume si fructe care contin celuloze greu de digerat de catre oameni dar usor digerabile de catre bacterii.

Sfaturi pentru o digestie usoara

• controlul obiceiurilor alimentare, se recomanda alimentatia lenta
• se va limita consumul de lapte
• se vor limita produsele din cereal-acestea contin gluten care determina pirozis si balonare
• se va minimalize consumul de antibiotice, acestea distrugind bacteriile care colonizeaza normal intestinele si ajuta la digestie
• intr-un regim antibiotic se vor asocial obligatoriu probiotice si complexul vitaminic B
• se va limita consumul de zahar si sare, care determina balonare
• daca balonarea apare in perioada premenstruala, se recomanda consumul de ceaiuri naturale diuretice
• se vor evita mesele grase si bogate seara, care determina secretia excesiva de acid gastric si balonarea.