Atac ischemic tranzitor

©

Autor:

Atac ischemic tranzitor

Atacul ischemic tranzitoriu (AIT) este o formă de accident vascular cerebral ischemic cu aceiași factori de risc și cauze ca și infarctul cerebral, de care se diferențiază prin reversibilitate clinică totală într-un interval de timp limitat și scurt, astfel încât nu determină leziuni necrotice în țesutul cerebral (aspect evidențiat imagistic prin IRM).

Atacul ischemic tranzitor reprezintă ischemia focală cerebrală sau retiniană ce produce deficite neurologice instalate brusc, cu simptome clinice care durează mai puțin de o oră (majoritatea durând mai puțin de 5 minute) și fără dovezi pentru un infarct acut (în care există leziuni structurale cerebrale decelabile imagistic prin IRM).

Diagnosticul este clinic, atacul ischemic tranzitor fiind frecvent la persoanele de vârstă medie și la vârstnici.

Atacurile ischemice tranzitorii cresc riscul de accident vascular cerebral (AVC) în primele 24 de ore! [1], [2], [3], [4], [5]

 

Etiologie și mecanisme de producere

Cel mai frecvent mecanism de producere al atacului ischemic tranzitor este cel trombo-embolic, prin embolie plachetară arterio-arterială, sau o embolie de mici dimensiuni ce provine din orice altă sursă emboligenă. Mai rar, cauza este o tulburare de coagulare sau o microangiopatie inflamatorie.

Un alt mecanism de producere este cel hemodinamic în care există o stenoză arterială semnificativă, iar tensiunea arterială scade brusc și tranzitoriu.

Rar, atacul ischemic tranzitor apare ca urmare a unei perfuzii insuficiente date de hipoxia severă, anemia profundă sau intoxicația cu monoxid de carbon.

Ocazional, atacul ischemic tranzitor poate apărea la copiii cu afecțiuni cardiovasculare severe care produc embolii sau au o valoare mare a hematocritului. [1], [2], [5]

Semne și simptome

Deficitele neurologice din atacul ischemic tranzitor sunt asemănătoare cu cele din accidentul vascular cerebral constituit, și anume:

  • hemipareză;
  • hemianopsie;
  • incontinență urinară;
  • apatie;
  • confuzie;
  • tulburări de gândire;
  • dizartrie;
  • afazie;
  • nistagmus, diplopie, cecitate, etc.


În cazul în care este afectată artera oftalmică, poate să apară cecitate monoculară tranzitorie (cu durată mai mică de 5 minute). Debutul simptomatic este brusc, durează între 2-30 minute, apoi simptomele dispar complet. Atacurile ischemice tranzitorii se pot repeta de mai multe ori în aceeași zi sau pot apărea mai rar. [1], [3], [4], [5]

Diagnostic și tratament

Diagnosticul de atac ischemic tranzitor este clinic-deficit neurologic instalat brusc, sugestiv pentru ischemia unui teritoriu arterial, ce dispare într-o oră, după ce se exclud alte condiții neurologice cu manifestări de scurtă durată, precum:


Deoarece atacul ischemic tranzitor este relevant clinic pentru existența unei cauze care poate determina atât infarct cerebral, cât și atac ischemic tranzitor, riscul de infarct este foarte crescut după producerea unuia sau mai multor AIT, astfel încât AIT-ul este considerat urgență medicală ce necesită explorare imediată- clinic, imagistic și laborator.

CT-ul este cea mai bună investigație pentru excluderea unei hemoragii, RMN-ul fiind preferat pentru detectarea infarctului ce evoluează câteva ore. RMN-ul de difuzie este cea mai potrivită tehnică imagistică care exclude un infarct cerebral la pacienții cu suspiciune de atac ischemic tranzitor.

Dacă RMN-ul de difuzie nu evidențiază nicio leziune, iar simptomele sunt reversibile în mai puțin de o oră, este vorba, deci, de un atac ischemic tranzitor.

Datorită faptului că riscul de apariție a accidentelor ischemice este mare, pacientul se spitalizează și evaluarea are loc rapid.

Tratamentul are ca scop prevenirea infarctului cerebral și constă în administrarea medicației antiagregante plachetare.

Pacienții care nu prezintă deficite neurologice, dar au risc crescut pentru un AVC, sunt supuși unor proceduri chirurgicale și intervenționale: endarterectomie carotidiană sau angioplastie carotidiană cu stent.

Existența unor emboli de origine cardiacă impune utilizarea warfarinei, iar controlul factorilor de risc pentru accidentul vascular cerebral poate preveni apariția atacurilor cerebrale. [1], [2], [3]

Sfaturi pentru a reduce riscul de AIT sau AVC

  • Oprirea fumatului. Fumatul crește presiunea arterială și reduce oxigenarea sângelui, în principal la nivelul creierului. Fumătorii au un risc de 2 ori mai mare decât nefumătorii de a dezvolta atac ischemic tranzitor sau atac vascular cerebral.
  • Alimentație sănătoasă. Consumul fructelor și a legumelor asigură o viață sănătoasă, optând pentru o dietă hiposodată, cu un conținut scăzut de grăsimi saturate, bogată în fibre vegetale.
  • Încurajarea activității fizice susținute.
  • Descurajarea consumului excesiv de băuturi alcoolice.
  • Scăderea în greutate la pacienții obezi. [4], [5]

Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
  intră pe forum